Mar 12, 2012
Albatrosa Salerosa
Nici nu ştii ce comoară-i mai mare. Petrolul sau ea?
Exigenţele depăşesc limitele. Cele mai frumoase flori nu o eclipsează, iar cel mai scump cadou nu este prea scump pentru ea. Face o impresie demnă de amintit şi nepoţilor prin ţinuta impecabilă, dreaptă, subliniată şi de o talie care s-ar încadra perfect în mâinile tale… dacă n-ar fi ale lui. Frumuseţea ei aparte place şi doare concomitent. Dacă n-ar fi atât de zglobie ai spune că Luna n-ar mai fi niciodată plină şi, pe deasupra, ar avea şi numai 31 de zile lucrătoare ceea ce ar fi un dezastru pentru românii obişnuiţi să muncească miercurea. Curajul de a rezista lângă ea îţi va fi răsplătit printr-o pasiune telurică; chiar dacă aparent nu este cu tine, fiind în camera ei şi cu gândul departe în bagaje pe undeva, ai răbdare şi priveşte cu atenţie în sufletul ei. Undeva, pitită printre personalităţi diferite, vei descoperi şi o romantică, deşi nu recunoaşte că o masă la restaurant este precursoarea unui sărut la garderobă, ş’apoi a unei cine acasă, unde trebuie să dovedeşti că faci o friptură în sos de vin şi coriandru cum n-ai mai mâncat de mult. De ce? Pentru că eşti un puturos şi nişte prosciutto con melone este atât de la îndemână de găsit în fridge când eşti singur şi vii târziu de la serile drăcesco-burlăcesco încât, orice la tigaie ţi se pare că-ţi hăpăie din desfrâul timpului singur.
Da’ las’ tu mămicule, să vezi ce-ai să mai cercetezi prin cartea de mâncare ca să te dumireşti ce bucate merg cu vin roşu! Trei ani de acum încolo numai cu vin roşu o să se termine seara. Este seara şuviţelor. Te uiţi pe vizor şi primul impuls este să nu-i deschizi unei străine chiar dacă şi sub lumina aşa difuză de pe hol pare venită dintr-o lume a crăieselor. Şuviţe în păr, ascunse priceput sub o pălărie roşie cu boruri largi. Ea trebuie să fie. Alta mai spectaculoasă nu există pentru tine. Îi deschizi, nu ai răbdare să intre bine înăuntru şi o îmbrăţişezi cu patimă, cu tot cu uşă. Pentru a te asorta în peisaj, schimbi pe loc meniul şi tai cu dexteritate carnea în şuviţe subţiri pentru a fi pătrunsă mai bine. Tu eşti deja pătruns, la fel şi cordul. Franjuri ! 2 km de catgut resorbabil şi cinci cutii de capse sunt un paleativ medical. Din şuviţe nu te refaci decât cu timpul “ăsta” dat pe fast forward până ajungi la timpul “ăla”.
Nu se laudă, poate chiar se admonestează singură: ba că e uitucă, ba că-i repezită, ba că-i iritabilă, ba că mă/te/îl/o/vă/ne/îi/le supără din seninul meteo ( ghicit de cadâna care-l prezintă la TV şi din care nu înţelegi decât că are fusta scurtă şi decoltată. Mărimea ecranului se află într-o relaţie invers proporţională cu fusta, sfatul specialistului de la vânzări TV fiind să-ţi iei un ecran cât casa ). Atitudinea comportamentală este cea care-ţi sugerează că este cea mai fascinantă fiinţă născută în ultimii 300 de ani şi că, având-o în braţe, devii norocosul mileniului ăsta, dar şi viitor. Are un talent de invidiat la scris şi vorbit aşa că, relaţia voastră se va extinde mult peste perioada înfocată a epistolelor de amor pline de spirit, umor, magie.
Dacă vrei să ai o experienţă de ţinut minte încearcă s-o calci pe nervi, sau s-o părăseşti experimetal într-o seară spunându-i că pleci să iei aer, că te-ai săturat ca mereu să-ţi reproşeze că de ce-o iei pe colega aia mereu în maşină cu tine. ” Şi ce dacă-i urâtă? Te ştiu eu şi pe faţă şi pe dos. Este de ajuns să fie o idee spirituală şi să fluture genele, sprâncenele, antenele, că pici mă, pici, auzi?!” Tot tu ieşi cu penele arse din confruntare, cocoş!
Cei aflaţi la ananghie au în ea un aliat cu un simţ al dreptăţii extraordinar şi dă impresia că se bagă unde nu-i fierbe oala, dar cu justiţia în sângele iute şi fierbinte i-ar lua apărarea până şi unui boschetar care ţi-a tras o cheie pe maşină pentru că n-ai avut mărunt şi i-ai oferit “Visa Gold”. Critica este marele ei duşman şi o consideră beţe în spiţe pentru că ştie a face totul atât de conştiincios şi a se lupta să iasă bine orice proiect încât, o vorbă aruncată la întâmplare, o pune la inimă ca nimeni alta. Este inimoasă deci şi-ţi va fi şi o soţie ecologică, asta dac-o ceri în genunchi. A fost crescută de părinţi în dragoste deplină, pătuţul n-a avut gratii de lemn ci tăblii colorate şi i-au dat tot ce şi-au putut permite de-a lungul timpului: un putinei de brânză, nişte cărniţă în untură, “mere roşii mamă, să aveţi să vă-ndulciţi când vi s-o părea că v-au cotropit grijile”. Toate organice, din găini nestresate, crescute în camere mobilate cu acces neîngrădit la cocoş.
Receptivă la bunătate, pasională la un Adonis, face alergie la un bou verde mirosind a briantină, care glumeşte stâncos şi aflat într-o penurie terminală de neuroni. Ai înţeles?
Am produs o mare nedreptate uitând s-o menţionez pe Jacqueline Bisset printre actriţele mele preferate alături de Charlize Theron, Nathalie Portman şi Michelle Pfeiffer. De aceea, îi dedic ei, în totalitate, acest post. Pardonez moi, Jacqueline!
Felicitari!
ODLM, ai creat un superb tablou dintr-o combinatie maiastra de culori: umor, sensibilitate, ghidusie, gingasie, dragalasenie, si admiratie fata de femeie. M-am indragostit de cuplul din povestea ta si le-as dori sa fie intotdeauna unul in bratele celuilalt, chiar si daca numai in poveste, sau numai in vis.
Admir si citeodata mi se pare de necrezut ca poti sa combini in mod asa de fericit imaginatia, gentiletea si umorul.
“Sotie ecologica” si “patut fara gratii de lemn, numai din tablii colorate”! 🙂 🙂 Voi chicoti de cite ori imi voi aminti.
Desi in teorie visele ar trebui sa fie numai in alb-negru, eu stiu ca voi visa in noaptea aceasta in toate culorile curcubeului. Acest lucru, cu siguranta, ii va arunca in mare deruta pe toti oamenii de stiinta. 🙂
O Buna Dimineata dragii mei!
Jacqueline Bisset???
Oricare alta de pe lista ta.
@Odille-dacă ai avea posibilitatea s-o vezi în “Anna Karenina” împreună cu Christopher Reeve, ţi-ai schimba opinia. Un caracter interiorizat, melancolic, frumoasă de pică (vorbim de 1985)
Poate îl ştiţi, sau nu…
Trei surori bătrâne stăteau împreună, în aceeaşi casă .
Intr-o seară, una dintre ele îşi pregateşte o baie ca lumea, pune un picior în apă, se opreşte şi ţipă la celelalte:
– Heeei, io intram acuma în baie sau ieşeam?
Una dintre celelalte două surori, aflate la parter, răspunde:
– Nu ştiu, stai să vin sus să văd. Începe să urce scările, dar pe la jumătate se opreşte şi întreabă:
– Hei, io urcam scările acuma sau coboram?
A treia işi zice în sinea ei “Doamne fereşte, ce v-aţi prostit amândouă” şi bate de trei ori în lemn. Apoi, cu voce tare:
– Staţi să văd întâi cine-i la uşă şi apoi vin io să v-ajut…
Buna Dimineata!
ODLM, s-ar putea sa ai dreptate, nu am vazut-o in acel film, de fapt nu am vazut-o in niciun film. Poate ca nu aveau un sfirsit bun si atunci le-am ocolit. O stiu numai din fotografii.
Namolul din fotografie este ecologic? 🙂
O zi frumoasa tuturor!
(La noi s-a schimbat ora si ne-am apropiat si mai mult de voi. :))
ODLM, fata din poza a cazut din Luna in Techirghiol? Reumatica fiinta! Pardon, romantica!
@Tecoma- fata din poză se lăfăie în petrol, nu în ghiol. Este o comoară sub ea. Ea este cireaşa…
Tecoma mi-ai luat vorba din gura:)…serios.
Odlm..daca asa cere lacrima se unge fata cu orice 🙂 🙂 :)…anyway, faina postare…sensibila, colorata-as usual-…Bisset frumoasa si-acum.
ODLM, uite asa ne adunam aici la povesti frumoase si cuvinte bune.
Cit sunt eu de plina de voie buna si dimineata dau binete Soarelui, in unele zile sunt un pic mai pleostita. Si atunci imi aduc aminte de o poveste pe care cred ca toti copiii canadieni o stiu, este povestea celor doua trenuri.
Era odata un tren mare, cu o locomotiva puternica si mergea la deal in viteza: PUF! PUF! PUF.
Un alt tren micut si cu o locomotiva mica si rosie s-a gindit ca si el ar vrea sa ajunga in virful dealului si atunci a prins viteza, si-si spunea:
I Know I can, I know I can, I know I can! Si prindea si el viteza dar facea un mare efort: Puuuuuuf! Puuuuuuf!
Cind auzeau acest lucru fetzisoarele copiilor straluceau, si gindeau ca si ei vor putea sa faca orice.
Si asa, cu mare efort trenul cu locomotiva rosie a ajuns in virful dealului.
Bucurie mare pt toata lumea. 🙂
Numai ca locomotiva rosie a explodat. 🙂
Nici acum nu pot sa-mi dau seama ce a vrut sa spuna autorul si ce au inteles copilasii.
Si totusi, eu, in diminetele cind sunt mai pleostita, imi spun: I know I can, I know I can. Si inca nu am explodat. 🙂
Odlm…scuze..io nu stiu ce am azi…ioi, ma rusinez 5 min….vroiam sa spun: daca asa vrea reclama…noa 🙂
Odlm, ai zis Jacqueline Bisset ?! Eu zic atunci Monica Bellucci, na ! 🙂
http://www.youtube.com/watch?v=1KKyB1wEHAY&feature=related
Atat!
Revin !
oachi´s last blog post ..”DU-MĂ FERICIRE-N SUS”….
@Odille-întotdeauna explodează locomotivele mici şi roşii, care fac eforturi supralocomotiveşti ca să ajungă în vârf. Ai văzut tu locomotive mici şi roşii pe drum? Au explodat toate…
Ai alt aplomb când faci “PUF, PUF”, se dau vagoanele la o parte din calea ta, iar impiegatul, dacă-i amărât şi sărac cu duhul, râmăne în gară cu fluierul şi cu steagul pleoştit.
@Dana- am căutat în dicţionarele toate de limba română ca să văd dacă cuvântul “lacrimă” mai are şi alte sensuri decât cele cunoscute. Nu înţelegeam ce-ai vrut, neam.
Bine că ai venit cu lămuriri că altfel mai cutam şi măine, pe odihnite. Uff…
@Oachi- Monica Bellucci este o păpuşică ca şi Katherine Heigl. Dormi cu ea pe noptieră, nu în pat. Sunt nostimioare şi-ţi fac viaţa o salată cu morcovei, Feta cheese, gălbenuş de ou, sare şi piper, dar până nu razi şi o fripturică şi-l beşteleşti în gând pe nutriţionist, nu părăseşti incinta.
ODLM, imi plac mult de tot aceste capsoare delicioase care iti insotesc comentariile, dar cel in locomotiva este perfect. Dupa culoare si trifoi cred ca este un trenulet irlandez. 🙂 Oricum ne va aduce noroc la toti.
ODLM, crezi ca ar putea barbatii sa fie convinsi sa viseze si la frumuseti imaginare, cum sunt Cenusareasa, Alba ca Zapada, Frumoasa din Padurea Adormita? 🙂
Ma gindesc si eu asa. Eu sunt un piculet cam geloasa si nu suport nici in masina sa vorbeasca un GPS cu voce feminina.
🙂
ODLM,
Uite cit este de incintatoare Snow White si ce frumos cinta! 🙂
Snow White – A Smile and a Song
http://www.youtube.com/watch?v=hQZ6zzLpoNQ
@Odille-da, prinţul animat normal că visează la Snow White de Disney, numai că eu sunt animat de zâne palpabile, ca cele din GPS.
@Odille- Snow White a încântat multe generaţii şi încă o va mai face…
Buna Dimineata Dragilor!
Sa aveti o zi frumoasa cu tavalit de ris, asa cum frumos face ODLM cind aude de Snow White! 🙂
Dar sa nu fiti vernil, ci cu bujori de la atita bucurie.
🙂
ODLM, sunt sigura ca am lasat aici un comentariu, dar a disparut. Nu am spus nimic rau, doar Buna Dimineata!
Voi face un test cu acest mesaj.
Ia uite a re-aparut! 🙂
@Odille- din cauza faptului că ai greşit adresa de e-mail( ai scris yhaoo) dashboard-ul blogului a considerat că eşti altă persoană cu altă adresă de mail, aşa că, fiind un personaj nou, l-a băgat automat la moderare. Eu mi-am dat seama cam cine eşti tu, ştiu că eşti om bun şi necondiţionat ţi-am dat “yessss!”.
ODLM, m-ai tinut in basement cam multisor si mi-a fost cam uritel! Dar a trecut, multumesc. 🙂
Am plecat la plimbare, sunt 15 grade si avem promisiuni de 17.
Cristina C este bine, numai extrem de ocupata.
”Receptivă la bunătate, pasională la un Adonis, face alergie la un bou verde mirosind a briantină, care glumeşte stâncos şi aflat într-o penurie terminală de neuroni. Ai înţeles?”
Am înțeles, am înțeles ! Și eu fac alergie la un bou mirosind a briantină, da` orice culoare, nu numa` verde :).
Și ca mine cred că toate doamnele de pe-aici, nu ? 😀
Oachi´s last blog post ..DUPĂ 20 DE ANI, ALTĂ POVESTE
@oachi- bine, alege culoarea! Eu îţi indic boul.
He, he, mai bine mă abțin în ziua de azi să aleg vreo culoare :). Își aleg ei singuri culoarea, cred că găsim în tot spectrul ROGVAIV ;)…
”Un bou ca toți boii, puțin la simțire,
În zilele noastre de soarta-ajutat,
Și decît toți frații mai cu osebire,
Dobîndi-n cireada un post însemnat.
—Un bou în post mare? —- Drept, cam ciudat vine,
Dar asta se-ntîmpla în orcare loc:
Decît multă minte, știu că e mai bine
Să ai totdeauna un dram de noroc.
Așa d-a vieții veselă schimbare,
Cum și de mîndrie boul stăpînit,
Se credea că este decît toți mai mare,
Că cu dînsul nimeni nu e potrivit.”
………………….
A ? Nu-i și azi așa ? 🙂
oachi´s last blog post ..DUPĂ 20 DE ANI, ALTĂ POVESTE
Mie imi plac vacute, boi, elani, dar din plastic colorat in culori pastel. 🙂 In Toronto sunt statui in toate culorile. Fiind plasate in donwtown- centrul financiar, aceste statui sunt menite sa aduca de-stresare, o senzatie de pace, liniste, viata la tara, sau de nord singuratic. 🙂
Cind vad elani de culoare roz, bleu, pt citeva secunde uit de tumultul realitatii.
Aveti si niste fotografii.
Cows statues in The TD Centre Plaza.
http://braindeadhick.com/wp/?p=3040
ODLM, este ciudat cum ceea ce am invatat la scoala ni s-a culcusit in memorie.
De multe ori cind conduc masina si vad cite o masina americana veche, lunga, care vrea sa intre pe sosea inaintea mea, mi se pare ca arata ca un crocodil care sare de pe plaja in apa.
Primul gind care-mi apare in minte este:
ETA KRAKADIL! din limba rusa. 🙂
Nu stiu din ce sertaras apare acest gind, dar apare cu regularitate.
S-ar putea sa-l fi scris gresit. Scuze!
ODLM, Cristina, Oachi, Lotusull, Dana, Mercury este retrograde (double retrograde) incepind de ieri, Mars intra in retrograde si la fel si Venus. Asa ca sa fiti dulci si dragalasi, pt ca Dna Comunicare este scurtcircuitata pina in Aprilie. 🙂
Nu pot sa va explic ce inseamna, va transmit sfatul primit. 🙂
@Odille- întrebarea era ” Tavarishci nachalnik, krakadil est?” în care literele “l” şi “t” sunt urmate de semnul moale. Este de la un banc pe care l-am spus la telefon cuiva, cândva.
S-ar putea să-l ştii.
ODLM, daca bancul s-a terminat cu Krakadil papat celavek, atunci eu nu am mai ascultat, probabil ca m-am pitit. 🙂
Imi aminteam ca “Eta” ar insemna “This”, dar poate ma insel?
Si o reteta pt slabit, asa dis-de-dimineata: 🙂
“The Pasta Diet and Your Health
ITALIAN PASTA DIET — IT REALLY WORKS !!
1.. You walka pasta da bakery.
2.. You walka pasta da candy store.
3.. You walka pasta da Ice Cream shop.
4.. You walka pasta da table and fridge.
You will lose weight!
Odille,
Me walka pasta da home to work . Pasta don`t lose weight. Me lose time :).
The diet didn`t work till now 🙂 . But me … still optimistic 😀 !
Oachi´s last blog post ..DUPĂ 20 DE ANI, ALTĂ POVESTE
@Odille, Oachi- mangi pasta con spoon. Impossibel! Lose weight become nervus. P’asta v-o spoon eu…
Odlm, buna asta cu “p`asta” , da` mai am o intrebare : slabesti cand devii nervos, sau devii (mai) nervos cand esti slab ?
P.S. Te rog sa pui daca poti si la comentariul meu un smiley care se scarpina in crestet :).
Oachi´s last blog post ..DUPĂ 20 DE ANI, ALTĂ POVESTE
He . he… ce veselie… si ce subiect… I walka pasta everything si tot not losanesc nimic… doar pe mine insami, asa cum am facut in ultimele zilele…. m-am pierdurt in amanunte as putea spune.
Ok… retete de lose weight am multe… de ce nu pierd kilogramele asa cum pierd timpul ( zice mama, cand ma vede ca citesc zambind pe blog)
Dragilor pe la noi prin curte si pe strada a venit primavara… au iesit brindusele/ crockus si daca o tine asa saptmana viitoare avem lalele inflorite… colegele mele sunt in sandale si rochite (eu tot in pantaloni, caci nu cred ca e primavara inca).
O raza de soare va trimit pe peste tot!
Dragele mele, folositi dieta “Cui pe cui se scoate”. 🙂
Explicatii: papati o mascota, atunci va trebui sa mincati o savarina, imediat, ca sa neutralizeze mascota, un Mareshal, imediat trebuie neutralizat cu o felie de tort de portocale, si tot asa. 🙂
Cristina, mi-a placut mult cum spune mama ta.
Si eu sunt dojenita ca stau prea mult pe computer, si ma cam simt vinovata, dar nu destul ca sa renunt. 🙂
Pt doamne si domnisoare! Si pt domni daca doresc sa primeasca in dar petale de trandafir. 🙂
“E CEVA CU ADEVARAT NOSTIM, NU E O GLUMA.
“Intra pe site…scrie-ti numele de botez cu majuscule…un singur nume…da volumul mai tare si asteapta sa vezi ce se intampla..asteapta cam 60 secunde…este super…”
http://www.obtampons.ca/apology
Cristina, a venit primavara! Este minunat!
Vai ce dragutz, mi-o cintat nenea.
Merci Odille!!!!!
Sa va zic ceva..sa nu mai spuneti nimanui…va zic la ureche,da?..mie de ce nu-mi spune nimeni la servici sa nu mai stau atita la computer?…no, am zis-o.
CristinaC..am primit tate razele de soare de la tine!
Multzumesc.
sa nu mai stau la computer..i mean, sa nu mai muncesc, asa de mult…
Dana, cu mare placere!
Eu pot sa stau cit doresc pe computer, dar sa muncesc. Sunt dojenita cind ma bucur cu adevarat de computer. 🙂
Odille, ce drăguuuuț :). Măi, l-aș fi iertat de la primele acorduri de pian, nici nu era nevoie de atâta deranj, dar mă rog, dacă tot s-a străduit ….I-am trimis un pupic la schimb ;).
Dana, îți spunem noi : nu mai sta atâta la computer la servici :). Merge ?
Cristina : mama mea cred că seamănă cu mama ta ;). Noi să fim sănătoase, că rețete tot or să apară și noi suntem frumoase oricum :). P.S. Eu nu cred oricum in ele, doar in diete personalizate si muuuult sport.
oachi´s last blog post ..DUPĂ 20 DE ANI, ALTĂ POVESTE
Dana… si eu stau la computer toata ziuz la servici… dar aici, ca si pe tine nu ma certa nimeni.
Dragelor, s-ar putea sa vine in curind ODLM si sa ne intrebe:
– Si care a fost tema pt astazi? 🙂
Si noi vom da din colt in colt pt ca toata ziulica ne-ma jucat de-a dietele si am ascultat serenade. 🙂
Cine stie ce Smiley ne va atasa? 🙂
@Oachi- majoritatea doamnelor devin nervoase pentru că nu slăbesc
Dragelor…ii voi spune sefului meu ca io am venit la servici sa ma relaxez 🙂 🙂 🙂
Chiar, asa noi nu mai vorbim despre Carabusa….
Noapte buna tutulor!!!! Ma duc sa fac kuki ca miine e o zi de “cintat la pian”.
Ah..iertare…Albatrosa Salerosa…gata, la nani cu mine!!!
@Odille- n-ai şi un link cu o zână care-mi fredonează numele?
: ) ODLM, barbatii isi gasesc “Zine” unde si cind nu gindesti.
Un barbat se poate plimba de mina cu iubirea vietii lui (asa ar spune el!) si in aceasta stare de maxima fericire, el intoarce capul dupa o “Zina”. 🙂
In mintea barbatilor este asa o abundenta de “zine” ca o ploaie tropicala care tine intreaga viata. 🙂
@Odille- sunt convins că bărbatul întoarce capul după Zâna cea Bună pentru a-i cere încuviinţarea să meargă mai departe de mână cu cea cu care este la braţ.
Ploaia tropicală nu este nesfârşită. Mai sunt şi perioade de secetă şi tocmai această alternanţă îl face pe bărbat să fie mereu în căutarea unui strop când de apă când de soare.
Oare o fi înţeles Zâna mea?