search
top


Velcro

Încercare timidă de a se face gaură în cer

Petrecerea s-a spart de îndată ce adorabila făptură l-a luat pe Marinică de braţ şi i-a arătat taxiul care aştepta în faţa casei. S-au urcat încurajaţi de cuvenita politeţe proverbială care-i caracterizează pe bărbaţii galanţi: taximetristul (el fiind galantul de serviciu care deschide portiera domnişoarelor bine) a sărit curtenitor să-i ofere locul din spatele său, glisând tija scaunului cu un efort supraomenesc, spre a-l aduce mai aproape de volan. Te simţi semizeu cu airbagul care stă pitit sub crusta frustă din plastic casabil, aproape ca făcând parte din tine. Atât de aproape încât oricine locuieşte virtual dinapoia ta, ar putea învârti volanul ca pe destin, cu o singură mână, cu un singur ţel:  să obţină conducerea de pe bancheta din spate, din subconştient, de acolo de unde ni se ordonă, duşi de nas, că ar fi inteligenţa. Când eşti cu un dram mai fericit decât un cartuş de imprimantă doldora de toner, pulberea de grafit se umezeşte de lacrimi, iar fantele de dispersie se aglomerează cu granulele împietrite. Uite că şi lacrimile de fericire dau naştere la aglomerări care răbufnesc dincolo de spaţiul unei clipe!

Abia după voce l-a recunoscut Marinică pe Aliodor.

“La restaurantul “Al Sharim”-  se auzi singura voce feminină din tot taxiul.

– Domnişoară, acest restaurant este cunoscut ca fiind cel mai înrăit  local raw vegan din tot ţinutul. Acolo vreţi să-l săturaţi pe d-l Marinică? Păi dânsul, frunze şi ghiveci călugăresc mănâncă numai dacă iubeşte cu patos. Trece şi pe seminţe dacă este încurajat, dar este bine să-l luaţi treptat, pentru că s-ar putea să ciripescă noaptea în eventualitatea că ar adormi vreodată înaintea unei asemenea făpturi.

– Aliodor, te rog nu-mi mai lua apărarea în faţa Adorabilei. Mergi către locul indicat de dânsa. Îi pot demonstra că se poate ca într-o seară să mănânc şi legume fierte, fără a fi călite în tigaie cu unt şi Vegeta care mustesc de “E-uri” şi care au corul lor “ia-ne şi pe noi, ia-ne şi pe noi, va pensiero Adorate!”. Păstârnac, baby carrots, ceapă, păstăi, articioca, egg-plants, sweet potatoes, salt an’ pepper, toate fierte şi, în ani la rând te obişnuieşti, iar vanitatea prăjelilor nu mai crează inapetenţă pentru nou şi nici convulsii sociale în sânul familiei. Trauma persistă în subconştient, dar dacă socoteşti binefacerile pe care le oferă sănătăţii tale mentale şi fizice, n-ai să mai răsufli vorbind la telefon ca alergat de câine. Aliodor, îţi plătesc cursa la întoarcere. Te sun când terminăm. Bine? Stai cu telefonul deschis, muzica în surdină, nu trece de pe o bandă pe alta pentru că iriţi inutil ! Nu sudui, chiar dacă ai dreptatea ta! Cititul buzelor este cel mai dezvoltat simţ al participanţilor la trafic.

Al Sharim era aşezat pe un colţ de stradă într-un cartier liniştit, fără aglomerări de maşini. Luminile de la intrare, galbene ca o eclipsă parţială de soare, aveau un bec economic care clipea enervant. Până şi fluturii erau derutaţi. Când se stingea, imediat gâzele obosite poposeau ca albatroşii pe catarg. Era o capcană. Becul încins le sfârâia pe cele sfrijite, iar cele îmbuibate dolofan se exstaziau cu poc. Acest intermezzo capta privirea şi urcai treptele cu mici pocnete în urechi. Cei cu hipertensiune sunt familiarizaţi. Ştiu ce înseamnă…

Uşile se deschideau automat, iar garniturile dintre ele erau prinse cu velcro . Era aproape imposibil să nu-ţi agăţi ciorapii, ceea ce s-a şi întâmplat cu Adorabila. Garderobiera, o fetişcană ce abia terminase facultatea, le-a luat hainele şi le-a înmânat fisele, după care a scos pe tejghea câteva plicuri cu ştrampi cu mai mulţi sau mai puţini deni. Cei charcoal cu model au încântat-o cel mai mult.

– Excelentă alegere, domnişoară. Puteţi intra aici, în această cabină de probă şi să-i îmbrăcaţi. Domnul este rugat să ia loc pe  fotoliu şi va primi de-îndată un pahar cu lapte de capră.

– Vă rog să treceţi pe nota de plată costul, zise Marinică

– Nu ne datoraţi nimic, totul este din partea casei.

Nu ştiu cine a fost cu ideea, ori Al ori Sharim, ori aşa îl cheamă pe patron, dar marketingul a avut un impact covârşitor. Ceva timp n-am înţeles de ce Marinică le sfătuia pe toate colegele cu fire duse să se ducă la acest restaurant. Apropo! Dacă aveţi firea dusă, avem fire de mătase…

Au fost conduşi la o masă din separeul de nord al capitalei. Au ales un meniu numai cu verde şi alb, doar câteva pete roşii şi măsline. A apărut şi lactolierul care, din toată lista, le-a sugerat un lapte producţia 1938. Capre bune în acel an. Ploile acide au început mult mai târziu; pe atunci, încă nu se puseseră bazele unui acid trainic.

– Marinică, ghicesc că nu erai pregătit pentru seara asta tocmai prin faptul că i-ai spus lui Aliodor că-i achiţi cursa la întoarcere. Am cardul de la tata, aşa că te rog să te îndestulezi cu tot ce-ţi pofteşte inima. However, îţi propun să continuăm jocul întrebărilor pentru a ne cunoaşte mai bine:

– De ce încă luptă femeile pentru egalitatea între sexe? Cum crezi că se poate realiza? Suntem oare pe calea cea bună?

– Eu percep egalitatea între sexe atunci când nici femeile n-or să mai poarte sutien. Noi bărbaţii reuşim tot mai des să vă impunem un respect pentru privirea noastră. De ce ne-aţi întrista-o cu paleative?

– Dacă de mâine te-ai hotărî să devii monah, care ar fi prima ta rugăciune?

– Să nu-mi apari în cale niciodată. Să nu-mi cotroboie Satana prin pustietatea minţii şi să-mi găsească că mă pot lepăda de sutana de îndată ce îţi  văd poza pe Facebook, cu fetele la un sook.

– Am două pistoale identice. Unul cu apă şi unul cu argumente. Cu care din ele ai trage în mine după o ceartă cu năbădăi.

– Cu cel cu apă pentru că ar începe joaca şi ar trebui să te usuc după aceea. Cel cu argumente este ineficient pentru că eu niciodată nu am dreptate. Este regula numărul unu a căsniciei.

– Să presupunem că ar trebui să stai într-un palat cu multe turnuleţe, jgheaburi cu flori de tablă şi baluştri turnaţi la balcoane.

– Asta vrea să zică că mă leg pe daiboji la stâlpul din stradă şi mie mi-e frică de electrică atât de cea statică, cât şi de cea mobilă, mo! La lumânare nu mă pot adopta, aşa că vin la tine să locuieşte că eşti excesiv de albă şi ai aluniţe duium.

Va urma

 

 

 

 

 

 

29 Responsesto “Velcro”

  1. Odille says:

    Starbucks, cu acea cafea de $ 7 ar trebui sa ofere spre vinzare si Pipa Pacii, in timpurile noastre asa de involburate. 🙂

    Pe Internet apare un fotomontaj cu indiene native frumoase si sexy care purtau numai un bikini si o pana in plete.

    Not such a good idea for attracting female customers. 🙂

  2. Odille- am o cafea handmade de $14 şi stau şi sorb fiecare $ cu sip-uri abia perceptibile ca să nu deranjez Ziua Naţională a României.

  3. Odille says:

    Dragilor, pe unde sunteti cu totii? La cumparaturi?
    ODLM, te rog sa suni clopotelul pt adunare, s-a terminat recreatia. 🙂

  4. Odille says:

    ODLM, astazi am aflat ca Starbucks ofera o cafea cu totul speciala (?), pt $ 7/ceasca. Comentariul la radio era ca oamenii nu pot sa fie atit de nebuni incit sa plateasca asa o suma pt o ceasca de cafea, si ca Starbucks se bazeaza pe curiozitatea oamenilor. Vor opri oferta, probabil, dupa ce citeva milioane de oameni, din curiozitate, vor bea cite o ceasca. 🙂

    Va rog sa va uitati la clip-ul de mai jos. Este nostim. 🙂

    Starbucks $7 coffee unveiled: Geisha variety made in Costa Rica (VIDEO)

    http://www.globalpost.com/dispatch/news/business/121128/starbucks-7-dollar-coffee-unveiled-geisha-variety

  5. Odille says:

    Nu stiu cind trec zilele! Pe linga programul de lucru, caut cadouri, ornamente de pom, cutii de bomboane de ciocolata, beteala de pom, scriu liste cu meniuri. M-am dus la un mare sale anuntat intr-un ziar, numai ca am incurcat datele si am ajuns cu o saptamina dupa ce se terminase. 🙂
    Cel mai mult imi place sa cumpar cutii cu bomboane. Pt fiecare 3 cutii imi cumpar si mie cite o ciocolata cu portocale. 🙂

  6. Odille says:

    In fiecare an cind se apropie sarbatorile imi este foarte dor de amintiri dragi din Romania si sufletul se intoarce si-si cauta umbrele amintirilor.
    ODLM, stiu ca am postat si anul trecut aceasta melodie, te rog frumos sa-mi dai voie sa o mai postez o data.

    Frank Sinatra – I’ll Be Home For Christmas

    http://www.youtube.com/watch?v=oIDRrzSMtY0

  7. Odille- îţi mulţumim pentru frumoasele poze cu Rockefeller. Bradul i-a supravieţuit lui Sandy, dar nu şi lui Rockefeller

  8. Odille says:

    ODLM, am promis ca nu voi posta colinde inainte de 1 Decembrie. Insa acest brad de Craciun este prea frumos pt a nu-l aduce pe blogul tau.

    Rockefeller tree lighting
    The 2012 Rockefeller Center Christmas Tree was donated by Joe Balku of Flanders, N.J., and survived the destruction of Superstorm Sandy. Crowds gathered during the 80th annual tree lighting ceremony at Rockefeller Center in New York, Wednesday, Nov. 28, 2012

    http://ca.news.yahoo.com/photos/rockefeller-center-christmas-tree-slideshow/#crsl=%252Fphotos%252Frockefeller-center-christmas-tree-slideshow%252Ftree-lit-80th-annual-rockefeller-center-christmas-tree-photo-023327704.html

  9. Odille- Cum să-i refuzăm pe europeni când ne impun preţurile la energie? Ne bagă la infringement şi nu ne mai dau bani. De fapt, contribuţia noastră la bugetul european a fost de 8 miliarde şi am primit de la UE 7 miliarde. Cică n-am avut programe bine alcătuite.

    Sunt câteva cofetării de renume în Bucureşti care fac amandine grozave. Să nu iei de la cofetării no name că le fac mai ieftine şi fără gust.

  10. Odille says:

    ODLM, seara trecuta am urmarit un show la care a fost invitat Warren Buffet (“Warren Edward Buffett (/ˈbʌfɨt/; born August 30, 1930) is an American business magnate, investor, and philanthropist. He is widely considered the most successful investor of the 20th century.”)

    Este un om nu numai foarte inteligent, dar de o modestie rara, un om pe care iti face mare placere sa-l asculti.

    El avea bune predictions pt America, dar in privinta Europei nu era entuziasmat deloc.

    In vremurile noaste atit de unpredictable, in care totul se schimba atit de rapid, industrii intregi dispar, oamenii trebuie mereu sa fie gata sa-si schimbe cariera, industria militara atinge noi culmi, noi oamenii trebuie sa ne gasim cite o oaza de frumusete si liniste. Tuturor ne trebuie si cite o recreatie in lumea asta nebuna.

    Cam asa vad eu lumea virtuala, si le sunt recunoscatoare celor care o creaza.

    Inca nu a aparut pe Internet acest show pt seara de ieri, dar daca va apare, voi posta site-ul.

  11. Odille says:

    ODLM, cred ca tarile noi sosite in EU ar trebui sa aiba “guts” si atunci cind li se impune sa aiba preturi pt energie la fel ca in Europa, dar la salarii care nu se compara deloc cu cele europene, sa refuze.
    FMI a facut si bine, dar a facut si mari greseli (vezi Argentina) asa ca EU ar trebui sa se trezeasca

    Ceea ce s-a intimplat in Romania cu improprietarirea cu fabrici, cred ca este o formula romineasca si nu este de import din EU. In orice caz a fost devastator pt economie. Poate ca au vrut sa se construiasca capital rominesc care sa se reinvesteasca in Romania, cum am auzit in ultimul timp, dar rezultatul, a fost cu totul altul.

    Pina si amandinele din Romania au ajuns de nemincat.

  12. Odille- da, există aşa o lege. Motivul este ca să se privatizeze aproape tot. Oamenii de afaceri locali nu au destul capital pentru a cumpăra mastodonţi şi atunci vin băieţii de afară şi le cumpără mult subevaluate şi statul respectiv se bucură că scapă de ele şi nu rămân aşa de mulţi şomeri. Aşa s-a întâmplat şi la noi. S-au vândut cele profitabile pe nimic, s-au luat comisioane grase pe sub mână, iar multe fabrici au fost vândute, falimentate şi apoi au luat pe fier vechi şi pe teren mult mai mult decât au dat. A fost un jaf şi acelaşi lucru îi aşteaptă şi pe croaţi.
    Când este vorba de energie, EU ne obligă să avem preţurile lor la gaze, benzină, electricitate, taxe, accize, iar despre salarii spun doar că nu avem voie să le mărim. Acesta este noul război al lumii moderne. Cotropirea economică. Bună dimineaţa

  13. Odille says:

    La voi fiind 5 dimineata, va urez o zi cu adevarat minunata!

  14. Odille says:

    ODLM, primirea Romaniei in EU a fost implinirea unui vis extraordinar. O garantie pt Romania pt un viitor de tara democrata, prospera, moderna si mai ales libera.

    Si desi poate nu as avea dreptul sa vorbesc pt ca nu cunosc bine legile Uniunii Europene, impresia mea este ca Birocratia acestei institutii a ajuns sa fie o fiinta separata si rupta de realitate.

    Am urmarit un documentar la TV despre o eventuala primire a Croatiei in EU. Una din consecinte ar fi inchidearea santierelor navale pt ca EU nu permite subventionarea industriilor de catre stat.

    Mi se pare o idee oribila. Atitia someri, o industrie care va dispare.

    Am inteles corect, exista o asa lege?

  15. Am auzit azi la TV că avem o procedură de infringement din partea UE pentru că guvernul Ponta nu mai este de acord să exportăm gaz metan în Europa. Avem două luni la dispoziţie ca să anulăm această decizie, altfel Europa ne bate cu vergeaua nu obrazul, ci partea opusă.
    Asta înseamnă ca noi să exportăm în continuare în Europa gaz metan cu 315 E/ mia de metri cubi şi să importăm de la ruşi cu 480 E/ mia metri cubi.
    În oglindă, ni s-a permis ca şi noi să iniţiem procedura de infringement asupra Europei pentru a-i obliga să accepte să avem salariile lor. Asta în 3012…

  16. Odille- ai şi felicitările mele for your good nature.

  17. Odille says:

    ODLM, un pic m-am uitat pe Real-time view, pe blog, si este frumos cum poti vedea urmele pasilor lasate de vizitatori. Sunt citiva pasi si din Toronto.

    As vrea sa fac o precizare, cind am vorbit despre manual si ghid m-am referit la caracter, la natura fiecarui individ (in engleza se spune ca “she/he has a good nature”) si la compatibilitate din punct de vedere a caracterului.
    Acum ma voi intoarce la felicitarile care ma asteapta cu nerabadare sa le scriu. Sunt tare dragute si calde. Deja am expediat in jur de 30.

    Noapte Buna!

  18. Odille says:

    ODLM, sigur ca visez ca zbor, dar la inaltimi mai mici pt ca am fost shot down de mai multe ori. La nivelul copacilor pt a fi riscul mic. 🙂

  19. Odille says:

    ODLM, referitor la ginduri, cred ca ar trebui ca bebelusii sa soseasca cu un manual cu toate detaliile posibile, asa ca cele de la IKEA. 🙂

    Cind intilnim o persoana noua, in primul rind consultam manualul. Chiar si in prietenii.

    Daca citim manualul dupa ce ne-am indragostit este deja mult prea tirziu!!!

    Este foarte ciudat ca atunci cind cumparam un mixer care poate sa aiba un pret de $ 20, intrebam ce garantie are. Daca ni se spune ca este 1 an, incercam sa gasim ceva cu o garantie de 2 ani.

    Iar in casatorie semnam un contract pe viata, fara sa fi citit macar un ghid al celui de care ne legam viata si fara nicio garantie. 🙂

    Probabil ca extra-terestrii se uita la noi si pariaza intr-o veselie. =)) (testez simbolul dat de Tecoma).

  20. Arcadia- nu ştiu de ce aveam impresia că Isabela şi Sofia se trag de la sora ta. Oricum, tendinţa este prezentă în familie şi eu zic să vă pregătiţi ca juniorul să vă fabrice o bucurie dublă. Eu aşa am…
    Amandinele sunt colea, pe o farfurie de porţelan de Sevres. Mai poftim când socoţi că ţi-e bine aici pe blog. Îţi dau bineţe de fiecare dată.

  21. Odille- eu îţi sunt recunoscător pentru vizite. Îmi demonstrează aprecierea de care mă bucur atunci când am timp. Odille, trebuie să mai visezi şi că zbori, să laşi pantofii nr. 37 cu plumb D&G şi să pluteşti peste ape admirând frumosul din tine. Sau din mine… 🙂
    Gândurile mele aş vrea să mi le fac eu self-portrait, altfel cine ştie ce scoate la iveală Ilinca. De exemplu, că am furat o plăcintă de dovleac din colecţia toamnă-iarna asta.

  22. arcadia says:

    Isabela și Sofia se trag din neamul colegului Vasile, de la mine or să moștenească doar blogul, dacă le dai amandine de la tine =)) =))
    arcadia´s last blog post ..Fiul nopții

  23. Oachi- io spun ce-mi picură Marinică în ureche, cu vorbele lui boante dar socotite, cu întâmplările afiliate unui program de dezintoxicare de ceea ce-i meschinul cotidian. Misiunea mea este doar să aşez semnele de punctuaţie.
    În ultima frază, Marinică îi ia în derâdere pe toţi cei care au palate cu turnuleţe şi se conectează clandestin la sursa de curent de pe stâlpii stradali. Casa au construit-o şi dacă toată şatra fură, de ce n-ar şparli şi ei? Doar e democraţie, ce stâlpii noştri!?

  24. Oachi says:

    Marinică ăsta a plecat le el cu toate răspunsurile politically corecte, dom’le !Nu știu dacă i se trage inspirația de la laptele de capră din 38, sau de la combinația vegană alb-verde , sau ambele, sau așa e el de obicei, cu limba meșteșugită în vorbe drag picurătoare în auzul Adoratelor … Parcă mi-i cunoscut stilul, nu cumva sunteți frați, Omule ? 🙂
    La așa fin cunoscător, nu știu zău ce ar fi putut greși să nu îl ia Adorabila acasă la ea, pe toată viața! Sau măcar pentru cât timp circulă electricitatea între ei ;).

    P.S Ultima frază n-am prea înțeles-o, dar poate are legatură cu ”va urma”- ul ?
    Oachi´s last blog post ..TUMULT

  25. Odille says:

    ODLM, sunt cu totul de acord cu Arcadia. Cred ca cei care au acest talent de a exprima cu maiestrie sentimente, ginduri, de a se juca cu fraze, cuvinte, trebuie sa aiba un sentiment de extraordinara libertate.

    ODLM, eu iti sunt recunoscatoare pt povestile frumoase.

    Tu nu-ti dai seama cum este frustrarea de a nu-ti putea exprima asa cum ai dori, sentimentele si gindurile. Ai un sentiment de neputinta ca in visele in care stii ca trebuie sa alergi si picioarele ramin pe loc ca plumbul.

    Sper sa se descopere in curind o metoda de a fotografia gindurile. Ce fericire si eliberare! Voi inregistra filme intregi, nu cite o fotografie. 🙂

    Noapte Buna tuturor!

  26. Arcadia- fac transfuzii cu glucoză pentru că am în exces. Talentul abia de-mi ajunge mie de-o amandină şi asta pentru c-a fost tata bun şi mi-a dat din porţia lui. În ciuda aparenţelor, nu sunt atât de intransigent şi le-aş da cu plăcere din amandina mea de talent gemenelor voastre Isabela şi Sofia care vor moşteni indubitabil talentul tău pentru pictoriale zugrăvind lumea

  27. Odille- pe bărbat trebuie să-l convingi că proteinele se găsesc în frunze. Dacă îl vezi că se pierde fără motiv, dă ochii peste cap şi leşină ca la injecţie, înseamnă că nu l-ai convins destul şi că vitaminele fără proteine sunt ca femeile fără buticuri.
    Licoarea promoţia 1971 este cea mai de soi. Are aroma trupului tânăr, exuberant, la pace cu fericirea umbrită de sindromul despărţirii prea de timpuriu.

  28. arcadia says:

    Bre, nu-mi donezi niște sânge? Poate mă molipsesc și eu de o țâră de talent de la domnia ta, că de câte ori te citesc mă minunez și te invidiez 😀
    arcadia´s last blog post ..Fiul nopții

  29. Odille says:

    ODLM, ce nu face omul pt sufletul pereche, sau de cele mai multe ori pt sufletul ne-pereche! 🙂
    Trecerea brusca a bietului Marinica la dieta vegetariana ar trebui sa fie inclusa in cursul obligatoriu pe care ar trebui sa-l urmeze toti barbatii inainte de casatorie. 🙂 🙂

    Nu gasesc pe placul lor acel lapte delicios de capra din 1938, NU primesc aprobare pt casatorie!!! 🙂

    Am incercat si eu, cu ani in urma, la sfatul medicului, iaurt ecologic din lapte de capra si, din pacate, a fost una din experientele mele cele mai nefericite. Dar nu era din 1938, cu siguranta ca avea si niste esente din vaporii acidulati ai Marilor Lacuri!

Leave a Reply

CommentLuv badge

top
%d bloggers like this: