search
top


Capra vecinului

Ambele meserii la fel de vechi...

Ambele meserii, la fel de vechi…

– Marinică, să spunem că eşti inginer în construcţii, om al măsurătorilor exacte, cum ar fi spre exemplu talia unei clădiri, culoarea ferestrelor şi lăcrimarul lor, orientarea  spre modern sau clasic, anvergura balcoanelor şi multe altele.  Din seninul cerului afli că te califici pentru a fi desemnat în juriu la un concurs de frumuseţe. Care ar fi întâia însuşire pe care ai pune privirea?

– Pentru început, primul lucru la care m-aş gândi ar fi cum să-mi însuşesc una, aşa cum face de altfel fiecare membru respectabil al juriului, spre deosebire de jurizarea la un banal concurs de câini de rasă unde aş putea spune că la bucata mea de pâine ar râvni alt prost şi-un câine. Este un concurs cu multe necunoscute, cred însă că te obişnuieşti cu ele şi pe perioada trainingului ajungi să le cunoşti pe toate prin rotaţie, cu bucuriile şi speranţele cu care au pornit încoace din ţările lor de baştină.

– Te visezi mult prea sus, Marinică. Nu despre un concurs internaţional vorbeam. Ca inginer constructor nu poţi aspira decât la un concurs de frumuseţe din comuna natală şi eventual un upgrade la faza pe Drumul Taberei. De la faza orăşenească în sus tresă ai vocaţie în bancă, ori pentru aşa ceva, în ziua de azi, este nevoie de inconştienţa faptului că fiorul rece al zăbrelelor nu te va înfrigura dacă pleacă ai tăi şi vin ceilalţi în putere. Decât dacă eşti tembel… Mă uit la tine şi parcă n-ai avea faţă de inginer constructor, deci nici la concursuri n-ai avea acces pentru că la cât sunt de apetisantă când alerg de la baie prin casă, zgribulită că nu-mi găsesc halatul, sunt fermă convinsă că ai deveni foarte constrictor şi nu te-ar mai interesa altceva de aceeaşi natură.

Şemineul din restaurant dădea semne că ar vrea să se stingă. Adorabila făptură stătea cu spatele şi nu vedea decât flăcările privirii lui Marinică. Când a intrat înapoi în salon, chelnerul nu vedea aceste flăcări (deh, chelnerul tot chelner…) şi i s-a părut cam frig. Se uită la şemineu, se uită la Adorabilă şi parcă i s-ar fi aprins şi lui călcâiele, însă patronul, cu o comandă scurtă, i-a retezat avântul şi l-a pus să mai aducă nişte butuci de afară. S-a întors cu braţul plin şi a început să-i aşeze unul câte unul, ferindu-se de scânteile şi pocniturile produse de picăturile de apă captive şi care odată încinse, explodau ca atunci când în computerele NASA intră hackerii de toate naţionalităţile, după care vin şi-i arestează la Craiova. Focul se înteţise. Chelnerul a desfăcut un nou tetra-pack cu lapte de capră neagră. Colecţia toamnă-iarnă. Adorabila îi şopteşte ceva la ureche. Chelnerul ia laptele şi dispare de după uşile batante.

– I-am spus să-şi ia laptele de aici, să-şi schimbe uniforma şi să se spele pe mâini după ce a umblat cu butucii de foc. Îmi vine mie murdar pe mâini, cu halat culoarea caprei de pe cutie şi cu lapte de butuc. Coşcogea lipsă de maniere…

Apare din nou după câteva minute cu un halat cufundat impecabil în Ariel, un şorţ albastru cardinal cu centură neagră doi dani şi-o dană, bonetă cu insigna “Capra vecinului” şi nişte mănuşi chirurgicale bejulii. Pentru mai multă siguranţă, Adorabila scoate o sticluţă cu spirt din geantă şi-i toarnă pe mâini. Mănuşile se topesc şi chelnerul sfârâie. Se zdrelise la mâini de la butuci. Zâmbea totuşi cu mina omului muţumit de tratament şi ajuns în al treilea pătrar al vieţii fără prea mari sincope. Mâna cu care turna laptele îi tremura şi stropi mari albi îi săreau pe mâinile înroşite de spirt. Balsam. Numai soţiile de faraoni şi de baroni locali se mai desfătau scăldându-se în lapte. Privea nonşalant la flăcările căminului. Un fel de “see if I care” în englezasca noastră.

– Adorabilo, să-ţi povestesc ce mi s-a întâmplat ieri. Eram în spatele unui BMW de Constanţa care se strecura printre maşini de pe o bandă pe alta ca printre jaloanele de poligon. Am început s-o urmăresc pentru că mă grăbeam la întâlnirea cu tine. Traficul era aglomerat ca pe Google, iar motivarea “din cauza traficului” era la fel de banală ca şi răspunsul “de ce n-ai plecat mai devreme? Te uiţi la ceas, ştii bine care-s orele de raşauărs şi-ţi iei o marjă de la chioşcul din colţ”. Ştiam perdaful. O mai păţisem cu tine de atâtea ori, aşa că m-am ţinut după fata din BMW. Îmi plăcea culoarea. Blondă ca în bancuri. Din seninul intersecţiei ne apare o vestă fosforescentă care ne face semnul tradiţional la români “trage bă pe dreapta!”. Fuseserăm înregistraţi pe o cameră de luat vederile. Amândouă maşinile eram cu mult sub timpul minim înregistrat la slalom uriaş pe acel traseu. Prima maşină era blonda care vorbea cu mâinile pe volan şi poliţistul cu mâinile pe carnet. Dialog sec, fără interjecţii, aşa cum nu se obişnuieşte la români. Singura reacţie: poliţistul scoate chitanţierul şi blonda scoate trupul. Cele două s-au anulat reciproc, iar ca bonus, blonda gesticula graţios şi ţinea capul într-o parte, arătând spre mine. Între gesturile ei s-a strecurat şi o mângâiere pe barba poliţistului spre topirea definitivă a acestuia care ne-a făcut semn să o tulim amândoi, care în direcţia lui. Am depăşit-o puţin mai încolo şi i-am făcut semn să oprească. Am coborât din  maşină şi în virtutea unei legături de netopit între sexe i-am mulţumit asiduu, după care i-am dat cartea mea de vizită pentru eventualitatea în care poliţistul o va chema la secţie. Tu ce crezi? Oare mă va mai suna?

– Nu ştiu Marinică. Ceea ce ştiu sigur este că în virtutea aceleiaşi legături de netopit între sexe- “bond” în englezasca voastră-vom lua o pauză lungă.

– Adorabila mea…

– Nu sunt nicio Adorabila ta.  Nu te obosi sa-mi raspunzi, voi dezactiva toate adresele tale; simt o nevoie acuta sa te sterg de peste tot.

– Te-am păcălit. Nu era un BMW. Era un Audi, iar cartea de vizită era a mecanicului meu auto.

Laptele se răcise şi lăsase o dungă albă de jur împrejurul paharului. Pe dinăuntru…

 

 

 

 

 

17 Responsesto “Capra vecinului”

  1. Odille says:

    Craciun Fericit!

    O Come All Ye Faithful

    http://www.youtube.com/watch?v=bEatq5Rb1HE

    Noi suntem in pline pregatiri, dar facem si vocalize. 🙂 Ne pregatim vocile pt colinde.

    O Noapte de Ajun minunata!

  2. lotusull says:

    Craciun fericit si ganduri bune, tie si tuturor alor tai 🙂

  3. Arcadia- “Cât despre capra vecinului fii liniștit, o să te sune. La ușă, de Anul Nou ”

    O aştept. Numai să stea…puţin mai mult 🙂

  4. Arcadia- să ştii că Marinică are abilităţi în a măsura şi inginere constructoare.

  5. arcadia says:

    Ai grijă ce spui despre inginerii constructori, da? 😛

    Cât despre capra vecinului fii liniștit, o să te sune. La ușă, de Anul Nou :))
    arcadia´s last blog post ..Meandrele concertului

  6. Odille says:

    Cristina, iti multumesc mult de tot pt urari. Esti dulcica, asa ca intotdeauna.

    ODLM, iti multumesc mult pt urari.
    Eu am fost foarte cumintica, asa ca pot sa fiu zina buna, iar aripioare se gasesc de vinzare (ONLINE). 🙂

  7. Tuturor zânelor de pe aici le urez să fie socotite mereu cu sintagma “zâne bune”. Cei care nu se conformează să-i trimiteţi la mine la instructaj.
    Să aveţi sărbători fericite şi să vă meargă din plin dorinţele, precum şi realizarea lor.

  8. CristinaC says:

    Odille ce scumpa esti tu!

    Va urez si eu tutror celor care treceti pe aici sa avti un sarbatori minunate, vacanta care sa va tihneasca si un an nou cum n-a mai fost altul de bun pana acum!

    Un gand bun… cadoul meu pentru voi toti de peste mari si tari si totusi atat de aproape!

  9. Odille says:

    Dragii mei ODLM, Cristina, Oachi, Lotusull, va doresc voua si tuturor vizitatorilor acestui blog, sa aveti un Craciun ca in povesti si un An Nou minunat!

    ODLM, iti multumesc pentru povestile frumoase si iti sunt recunoscatoare pentru bucuriile pe care ni le aduci.

    Postez un concert al lui Andre Rieu de Craciun. Mi-a bucurat sufletul.

    Concertul este lung, dar va puteti uita cind aveti timp. In timp ce ascultam, rasfoiam si ziare rominesti pe Internet. Pina si stirile politice erau imblinzite de frumusetea concertului.

    Andre Rieu – Christmas Around The World

    http://www.youtube.com/watch?v=GKoGsgy8H9E

  10. Odille- acum am aflat că Marinică i-a dat cartea mea de vizită. De câte ori sună BMW-ul o ameninţ că vin la ea şi atunci închide. Ochii 🙂

  11. Odille says:

    ODLM,
    “Singurele copci pe care le ştiu sunt moş şi babă şi sar numa’ cât mă uit la dânsele. De la en coeur în jos. Poc! ”

    Nazdravan de dimineata! 🙂

    Mi-a placut foarte mult cum s-a incheiat postarea, cu cartea de vizita a mecanicului auto. 🙂 🙂

    Acel site cu bentite colorate este foarte dragut. Ce minte gingasa si jucausa poate avea cea care a creat asa niste fundite! Nu as sti ce sa aleg: Bentita Crizantema, Mac, Daltonista, Polka dots, Vara, Recreatia Mare, A la Parisienne?
    O zi minunata tuturor!
    🙂

  12. Odille şi CristinaC- noi nu avem clima cu îngheţuri ca în Canada. Singurele copci pe care le ştiu sunt moş şi babă şi sar numa’ cât mă uit la dânsele. De la en coeur în jos. Poc! 🙂

  13. CristinaC says:

    Sigure ca exista copci si coapce in Canada …de Marinici cu priviri alungite după BMW-uri AUDIte ducem lipsa…si de bloguri vesele!

    Banuiesc ca sunteți in pregătiri Crăciunesti pe peste tot si va urez spor…

  14. Odille says:

    ODLM,

    “- nu pot crede că în Canada/America nu există copci. Atunci propun un duş sub Niagara în decembrie şi se tonifică şi muşchii totodată. ”

    Daca ar fi adevarat acest tratament cred ca toate vacantele de familie s-ar face la Polul Nord si ar fi copci din 3 in 3 metri. 🙂

  15. Odille says:

    ODLM,
    ” flăcările privirii lui Marinică”

    🙂 Cred ca oricare femeie adora acest gen de flacari si ar dori ca ele sa fie inalte pina la stele si vesnice precum timpul. S-ar imbaia si s-ar alinta in caldura lor, s-ar juca si ar innumara scinteile.

  16. Odille- sunt oare ameninţat pentru că am denigrat capra vecinului pe Word Press? Dar era la liber pe Google şi de regulă fiecare vecin deţine aşa ceva.
    – nu pot crede că în Canada/America nu există copci. Atunci propun un duş sub Niagara în decembrie şi se tonifică şi muşchii totodată.

  17. Odille says:

    Buna Dimineata! Buna Dimineata!

    Mos Craciun ne-a adus cadou, o noua postare, ceea ce inseamna ca am fost foarte cuminti. 🙂
    O voi citi si voi reveni.

    Voi scrie un scurt comentariu referitor la ultimile stiri:

    – Am citit pe Hotnews ca o firma a dat in judecata pe WordPress, pt ca un blogger a scris ceva critic la adresa produsului acelei firme.
    Sper sa se rezolve in favoarea libertatii de expresie, cit mai curind.

    – Dar ce mi-a placut cel mai mult a fost stirea intineririi prin inghetare. 🙂
    Cred ca cel mai ieftin ar fi sa sarim printr-o copca in apa inghetata. Am iesi ca niste bebelusi si nu ne-ar costa nimic. 🙂

    Am facut rapid un search si am descoperit ca in Canada/America, nu exista asa ceva.
    Ca urmare, sa fiti atenti!

Leave a Reply

CommentLuv badge

top
%d bloggers like this: