Aug 13, 2010
Piuţa
Uneori, când te copleşeşte munca, te mai pui pe treabă şi noaptea. Am un reflector din ăla de şantier care mă ajută să desăvârşesc treburi începute de cu ziuă şi întrerupte de vreun telefon de la un client, încât să vrea făcută o treabă ieri, cel mai târziu acum. Noaptea, de-o pildă, lucrez mai pe îndelete şi mai liniştit, contrar muncii heirupiste prestate de lucrătorii nopţii, care au de terminat un pod pentru vizita de mâine dimineaţă a primului ministru. Acesta se leagă în două-trei locuri cu o sârmuliţă (podul), dar nici nu i se dă voie primului ministru să urce pe el. Dacă ar fi după mine, actualului prim, i-aş cam sugera să se urce totuşi, pentru că la experienţa lui în căderi abisale, am mai avea ce comenta câteva luni.
Noaptea trecută muzica mergea în căşti, reflectorul licuricea, eu cu spor vopseam capacele de canalizare de pe aleea de acces. Am căpătat azi-noapte o încredere oarbă în aptitudinile mele. Am învăţat turceşte în doar câteva ore şi nu limba literară, ci chiar dialectul din sudul Antalyei, care este foarte dificil de înţeles, îndrăznesc să spun că şi pentru intelectualii turci deopotrivă, dialect în care şi vocalele şi consoanele tot consoane sunt. Din punctul ăsta de vedere o apreciez pe EBA care rupe ceva asemănător.
De dor, a venit Ilinca în inspecţie să-mi aducă o piersică a pomeţilor şi o fondantă a buzelor.
– Painty, e târziu, nu vii cu mine să împărţim noaptea în două? Tu dormi o jumate cu mine în braţe şi io o jumate la tine în braţe. Eu adorm, iar tu mă mângâi şi-mi spui “dagă, dagă”.
Nici n-am fost prea sigur dacă “Painty” însemna vopsitor calificat sau, pentru faptul că era prea cald, eu eram numai în panties masculini. Cred că mai degrabă corpul meu de tânăr muncitor încins şi pus pe treabă a determinat-o să mă ademenească cu un cântec de sirenă fredonat în plină alee auto. În intimitate îi spun uneori “Dochelle” care vine de la nu pot să vă spun de la ce, dar are legătură cu felul ei de a fi miezoasă şi curioasă asupra a tot ce se întâmplă în cotidian. Mama ei spune că atunci când era mică a bătut recordul la “deceuri” . Şi încă continuă…
În schimb, în colectivitate, îi spun uneori “Piuţa”, pentru că schimbă de 3 ori camera de hotel până s-o găsescă pe cea “with a view”, pentru că întoarce de două ori maşina că nu-i spălată cum trebuie, pentru că somonul este prea crud sau prea prăjit, pentru că paharul ei de la restaurant poate fi dus la secţie şi amprentat, pentru că diamantul inelului s-a zgâriat şi trebuie şlefuit la Viena, împreună cu mine…
Un zugrav, care a trebuit să zugrăvească camerele de câteva ori până i-a amorţit trafaletul, mi-a spus la plecare:
– Dom’ inginer, nevasta matale a fost cam scorpiuţă cu mine. Io nu iau bani de la dânsa, io de la matale iau banii de trei ori cât am convenit iniţial, dar pentru că ai fost omenos cu mine şi ai zugrăvit mata în locul meu cât timp nu era dânsa aici, uite, ne învoim să nu mă mai chemi niciodată!
N-am priceput ce-a vrut, aşa că i-am dat acolo nişte bani, pentru munca mea.
De atunci, când Ilinca strâmbă din nas la roşiile din piaţă, la o rochiţă pe care eu i-o aleg, la o melodie dată tare, îi spun “Piuţa” şi se potoleşte ca prin farmec, deşi nu i-am spus niciodată că este un short name de la “Scorpiuţa”. Acum, după ce va citi, îmi va fi interzis acest apelativ, după atâţia ani trudnici de a o îmblânzi în atitudinea ei faţă de semeni.
-Dochelle, te rog să aibi de grijă să nu calci pe capacele proaspăt vopsite!
Au trecut câteva minute şi turmentată de atitudinea mea curtenitoare, a trecut fără să văd eu, direct peste capacul ud. Ei, atunci am avut revelaţia că vorbisem turceşte! A urcat în casă şi m-a chemat la telefon, făcându-mi gâţă. Ameţit de vaporii de vopsea ( şi pentru ca scenariul să fie întreg erau şi câţiva boscheţi de buxus prin preajmă), am observat urmele ei de pantofi şi am notificat-o telefonic asupra a ceea ce tocmai comisese.
– Vaaai, tălpiţele mele ? Ia să văd şi io!
A coborât curioasă. În baby- doll, din care eu, fiind păpuşoiul. Poftim de-i mai fă ceva! În atari condiţii, mi-am făcut mie un duş de patru ori bine, bine, bine, bine. Şi totuşi, o astfel de faptă nu rămâne nepedepsită, chiar dacă, de câte ori strică ceva, îmi explică că ” am făcut asa şi asa şi am ţinut asa şi s-a uuupt!”.
Am pus-o să-mi recite “Capitalul” de Marx, care mă incită nespus de tare. La somn. O pedeapsă cu recuperare mâine….
mai mai mai! (asta tot compliment e) 🙂 am ras cu o lacrima in ochiul stang si cu gura la urechi…pe americaneste LOL! sarut mana!
Heeey ! Unde a disparut toata lumea ? Week-end , vacante, munci de (o) noapte, recuperari 😉 , sau pur si simplu caldura ? Oricum, orisiunde , va doresc racoriri memorabile !
Oachi´s last blog post ..DESPRE HONEY- PUI SI IUBY
@Oachi- Eu sunt aici, cu capul pe birou şi mă uit la TV. Lumea cred că este în casă şi se lăfăie la aer condiţionat.
da da,de unde atat??lumea citeste bloguri ca sa se destresseze 😀
@Oanna_mrrr- De unde atât ce? Cine te stresează? Arată-mi-l tu mie p’ăla şi clătită-l fac! Eeeei, cum îmi deranjează el cititorii!
@Odille- Ai închis mai devreme azi!
ODLM, eu stau la aer conditionat cu un smoothie de afine si pere, citesc in paralel, biografiile lui Cary Grant si Truman si ma uit pe geam la vara. 🙂
La o plimbare in parc, de atita caldura, chipmunks si veveritele, care deobicei vin si cer alune, disparusera. Pina si ratzustele stateau ascunse la umbra.
Dar mie nu-mi pasa, sa fie caldura cit de mare, sa se topeasca ghetarii, eu m-am saturat de iarna. 🙂
Weekend frumos si racoros, cum il doriti voi! 🙂
@Odille- Constat că citeşti multe biografii. Acum şi în paralel. Cumva vrei să-ţi alegi modelul în viaţă? Eu încă nu mi-am scris autobiografia, dar când vei fi mai mărişoară, s-o citeşti! Cine ştie, poate…
Glumesc! Sunt deja idol. Pentru mine, că mama a zis că altul, la fel de bun, nu crede să mai existe.
ODLM, eu te cred ca ai atitea calitati, mai ales ca asa spune si mama ta, insa nu-mi fac complexe. Toti din familia mea, inclusiv bunicii, spun ca atunci cind nu sunt bosumflata, asa dragalasa ca mine nu mai este nimeni sub soare. 🙂 🙂
@Odille- Ne este bine să stai sub soare zilele acestea, aşa că fii drăgălaşă şi stai în casă!
Pentru niste clasici in viata, o secventa clasica si draguta la vazut oricand:
http://www.youtube.com/watch?v=JtDxWffQV0A
Odille, vazand-o pe Ducesa, m-am gandit la tine :)! Am I Close 🙂 ?
Oachi´s last blog post ..DESPRE HONEY- PUI SI IUBY
@Oachi- Incomparabile desenele de atunci cu cele din ziua de azi. Noi am crescut cu Walt Disney. Să vedem ce-o ieşi din “Războiul stelelor”
@Oachi, iubesc acest gen de filme, facute cu atita gratzie. Multumesc pt acest clip.
You can’t imagine how close you are! 🙂
Mie imi place si acest clip cu Mewsette:
http://www.youtube.com/watch?v=5xgMnlmmzb8
zisesesi tu ca lumea se lafaie la aer conditionat si de-asta am zis ” de unde atat”.Privitor la clatite…cred ca am da in diabet,la cate ar trebui 🙂