Dec 11, 2010
Reclama
Comentarii recente
- MaddyR on Tovărășelule,
- omuldelamunte on Conduri diferite mărimi
- MaddyR on Conduri diferite mărimi
- omuldelamunte on La Trotuar
- MaddyR on La Trotuar
Who’s among us
Plimbă-ţi mouse-ul pe zile şi ai titlurile postărilor
| M | T | W | T | F | S | S |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | |
| 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
| 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 |
| 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
| 28 | 29 | 30 | 31 | |||
Archives
- October 2023 (1)
- July 2023 (2)
- June 2023 (1)
- January 2022 (2)
- September 2021 (1)
- August 2021 (1)
- July 2021 (2)
- June 2021 (1)
- November 2020 (1)
- June 2020 (1)
- March 2020 (1)
- February 2020 (4)
- January 2020 (2)
- December 2019 (2)
- October 2019 (2)
- September 2019 (4)
- August 2019 (3)
- July 2019 (3)
- June 2019 (4)
- May 2019 (2)
- April 2019 (1)
- March 2019 (3)
- January 2019 (1)
- December 2018 (2)
- November 2018 (4)
- October 2018 (3)
- September 2018 (4)
- August 2018 (3)
- July 2018 (9)
- June 2018 (13)
- May 2018 (3)
- April 2018 (7)
- March 2018 (4)
- February 2018 (19)
- January 2018 (15)
- December 2017 (17)
- November 2017 (19)
- October 2017 (16)
- September 2017 (6)
- August 2017 (7)
- July 2017 (6)
- June 2017 (4)
- May 2017 (7)
- April 2017 (7)
- March 2017 (15)
- February 2017 (12)
- January 2017 (9)
- December 2016 (19)
- November 2016 (9)
- October 2016 (6)
- September 2016 (11)
- August 2016 (7)
- July 2016 (7)
- June 2016 (13)
- May 2016 (11)
- April 2016 (9)
- March 2016 (18)
- February 2016 (12)
- January 2016 (12)
- December 2015 (7)
- November 2015 (15)
- October 2015 (10)
- September 2015 (15)
- August 2015 (16)
- July 2015 (5)
- June 2015 (6)
- May 2015 (4)
- April 2015 (9)
- March 2015 (7)
- February 2015 (11)
- January 2015 (8)
- December 2014 (10)
- November 2014 (4)
- October 2014 (12)
- September 2014 (6)
- August 2014 (8)
- July 2014 (5)
- June 2014 (8)
- May 2014 (11)
- April 2014 (16)
- March 2014 (9)
- February 2014 (13)
- January 2014 (13)
- December 2013 (8)
- November 2013 (13)
- October 2013 (9)
- September 2013 (11)
- August 2013 (11)
- July 2013 (10)
- June 2013 (5)
- May 2013 (8)
- April 2013 (5)
- March 2013 (13)
- February 2013 (10)
- January 2013 (15)
- December 2012 (6)
- November 2012 (7)
- October 2012 (9)
- September 2012 (7)
- August 2012 (7)
- July 2012 (6)
- June 2012 (12)
- May 2012 (11)
- April 2012 (8)
- March 2012 (9)
- February 2012 (15)
- January 2012 (11)
- December 2011 (14)
- November 2011 (13)
- October 2011 (16)
- September 2011 (10)
- August 2011 (18)
- July 2011 (9)
- June 2011 (16)
- May 2011 (11)
- April 2011 (13)
- March 2011 (31)
- February 2011 (21)
- January 2011 (17)
- December 2010 (19)
- November 2010 (37)
- October 2010 (31)
- September 2010 (15)
- August 2010 (27)
- July 2010 (35)
- June 2010 (58)
- May 2010 (68)
- April 2010 (20)
- March 2010 (17)
- February 2010 (25)
Buna sa va fie ziua, dragii mei. 🙂
Este 6.30 AM si eu sunt cu ochii pe geam. Daca nu incepe sa ninga tare voi merge in downtown. Mi-au ramas numai 2 magazine pe lista in intreg Toronto. 🙂
Acest clip mi-a adus in minte cum isi aratau simpatia baieteii fata de fetite, in clasele mici. Aruncau cu bulgari de zapada in noi.
Numai ca eu veneam a doua zi cu tatal meu la scoala si simpatia trebuia sa-si gaseasca o alta forma de manifestare. 🙂
Dragilor,
Va trimit acest mesaj pt a va informa cum sa urmariti drumul lui Mos Craciun.
http://www.renegadebs.com/2008/12/norad-tracking-santas-sleigh-ride.html
In poezia “A Visit from St. Nicholas”, cunoscuta si sub numele “The Night Before Christmas” si “Twas the Night Before Christmas”, se vorbeste pt prima oara despre renii care trag sania lui Mos Craciun:
“when, what to my wondering eyes should appear,
but a miniature sleigh, and eight tiny rein-deer,
with a little old driver, so lively and quick,
I knew in a moment it must be St. Nick.
More rapid than eagles his coursers they came,
And he whistled, and shouted, and call’d them by name:
“Now, Dasher! Now, Dancer! Now, Prancer, and Vixen!
“On, Comet! On, Cupid! On, Donder and Blitzen!
“To the top of the porch! to the top of the wall!
“Now dash away! dash away! dash away all!”
@Odille- cred că dacă deschideau la 6:30 dim., acolo erai! Trebuie să te duci! Au băgat marfă…
@ODLM, ma subestimezi. As fi fost acolo si la 5 AM, daca deschideau. 🙂
🙂 @ODLM, am observat la una din postari ca ne-ai laudat si ne-ai dat note mari pt comentarii. Iti multumim. 🙂
Pentru cei care numai rasfoiesc din cind cind postarile acestui blog, si pt a nu le da impresia ca toata ziua urmaresc traseul saniutei lui Mos Craciun, 🙂 te rog frumos sa le spui, ca in timpul liber eu sunt adepta lui John Galbraith (Economist) si a lui Joseph Stiglitz (Premiul Nobel in Economie), in special in ceea ce priveste globalizarea.
Acum, cred ca pot sa ma joc in continuare si sa ma uit pe cer dupa iepurasi si reni. 🙂
Cristina C, sigur ca vom merge la o cafea. Cookies nu prea sunt grozavi. Thimothy’s aveau chocolate coconut macaroons, dar nici ei nu-i mai au. Pacat! 🙂
Bine v-am gasit.
Eu nu sunt asa harnica ca Odille. Abia acuma plec in piata.
O sambata frumoasa va doresc!
@Odille- ce le reţii tu numele dulciurilor! Eu maă orientez la faţa locului. să fie cu ciocolata şi alune de pădure, nu arahide şi să aibă îngheţată cu lopata
@CristinaC- eu abia acum m-am întors din oraş. Am vizitat luminiţele de sărbători. Pot să spun că la cofetărie, o Luminiţă mi-a plăcut mai mult decât prăjitura. Strălucea singură la o masă alăturată. Mi-a stins-o Ilinca.
Simpatic videoclip…
Nostime comentarii…
Sa aveti o duminica frumoasa oriunde sunteti, cu luminite sau fara…
Dragilor, am plecat downtown, dis-de-dimineata, cu “high expectations” si m-am intors cam ciufulita si plouata de atita dezamagire. 🙂
Dar acum am ascultat acest cintecel si m-am mai inveselit. (pacat de comentariile de pe site-ul melodiei!)
Zip-A-Dee-Doo-Dah
http://www.youtube.com/watch?v=LcxYwwIL5zQ
Odliile s-a pierdut in magazine… eu m-am intors. Am mai cumparat doua cadouri… tot mai am. Acum ma apuc de mancare.
Omule… Luminita iti trebuie tie?
@ODLM, mi-a placut cum a stins Ilinca “Luminita”! 🙂 Vigilenta! 🙂
Cristina C, am reusit sa cumpar cadouri pt prieteni, dar pt familie inca nimic si am intrat in panica. Oamenii cumpara cu disperare, pina si plapumi. 🙂
Carmen, noi cu placere, te asteptam sa vii.
🙂
ODLM, am o memorie foarte selectiva, din pacate. Numele dulciurilor le retin, insa, cu mare acuratete.
Carmen, multumim pt urari. Si tie, o Duminica frumoasa.
@Odille- puteam să jur că n-ai să găseşti nimic la pretenţiile tale. Canadienii au ras tot de pe rafturi, ca termitele la confecţii, sau tu la dulciuri.
@CristinaC-am şi uitat de Luminiţa. Bine că mi-ai adus aminte să nu mă mai gândesc la ea!
@Porumbiţelor- la noi a început o modă nouă: te duci în mall, cumperi bonuri cadou şi apoi le oferi celor dragi, sau celorlalţi. Ei ştiu mai bine ce le place…
@Carmen- bine ai venit acasă!
ODLM, cred ca ai inceput un pic sa ma cunosti si ai dreptate ca sunt pretentioasa. 🙂 Insa iti voi spune ce se intimpla in Canada. Sau, cel putin, asa cred eu. Avem o populatie de numai 30 de milioane, fata de piata americana de 300 de milioane,
In Canada avem un monopol serios in industria modei. Cu ani in urma calatoream pt job din Estul pina in Vestul Canadei. Cu exceptia unor fabricute de haine din Quebec, oriunde ma duceam, gaseam aceeasi marfa, indiferent ca era Edmonton, Calgay, Regina, Halifax.
In Canada nu ai de unde sa cumperi decit de la magazine care se aprovizioneaza de la acelasi distributor.
Magazine foarte bune, care aveau marfa diferita, s-au inchis.
In America isi permit sa faca reduceri foarte mari si pt ca vind un volum mare, in Canada isi mentin pretul. Ca urmare, astazi am gasit citeva lucruri elegante, care costau de la 1000 $ in sus (cu reducere). O pereche de sosete de lina, de dama, aveau o eticheta de $ 75.
Am plecat suparata si pina in Ianuarie nu mai ma duc la acest magazin. :)(Cristina, este vorba despre Holt Renfrew de pe Bloor).
@ODLM, pt a-ti da seama cit de suparata am fost, trebuie sa-ti spun ca nu am avut emisiune din downtown pina acasa, o tacere cum nu a mai fost vreodata. 🙂
Odille nu stiu magazinul… red ca trebuie sa vin la Toronto sa imi dai lectii de cumparaturi. Eu atatia bani pe sosete nu dau. Mai bine imi crosetez sosete crede-ma.
Ce nebune e si asta cu cadourile de Craciun. FIecariuia ceva… si mie nu mie se pare normal ca cevaul sa fie orice asa ca… l-am scutit pe sotul meu de umblat barmbura prin magazine si le-am spus ca eu vreau ca ceea ce s-au gandit ei sa cheltuiasca pentru mine ( sotul si baietii) sa punadoeparte si eu trimit in Romania la o prietena necajita care si-a pierdut serviciul si are o fetita bolnava de diabet, studenta.
Ma gandesc ca e mai bine ca orice dar as primi sa stiu ca pot ajuta pe cineva care are nevoie si nu cere niciodata nimic.
Din fericire eu pot sa imi cumpar ceea ce am nevoie fara nici un fel de efort. Ea nu poate. Si pana la urma cred ca spiritul Craciunului e mai prezent asa.
Cristina C, vei fi o Zina Buna pt prietena ta din Romania.
Intotdeauna am gindit ca esti buna si generoasa.
In privinta magazinelor, va trebui sa le studiem impreuna. 🙂
@Odille- eu tac din Canada până acasă la vederea unor şosete de 7,5 cad. Dacă nu văd eu bine virgula, atunci tac până mâine.
@CristinaC- Odille îţi va face o hartă cu toate magazinele din Canada şi stocul lor de mărfuri actualizat online, pe de rost.
@ODLM 🙂 🙂 🙂 Cred ca as putea! 🙂
Dragilor, Buna Dimineata, o Duminica placuta si fara niciun pic de stres. 🙂
Am primit acest mesaj. Nu stiu daca l-ati mai vazut, dar mie mi s-a parut foarte dragut. 🙂
CULMEA STRESULUI:
Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele.
Pentru ca nu se descurca, a cerut ajutorul educatoarei.
Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele nu voiau nicidecum sa intre.
Pana cand a reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte.
De aceea, aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis:
-Doamna, dal sunt puse invels…
Intr-adevar, erau puse gresit…
Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul pana cand cizmulitele au fost iar incaltate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum trebuia.
Insa atunci baietelul a zis:
-Cizmulitele astea nu sunt ale mele !!!
In loc sa tipe la el “De ce nu mi-ai spus?”, educatoarea si-a muscat buza si inca o data s-a chinuit sã il descalte.
Cand s-a terminat chinul descaltatului, baietelul i-a spus:
-Sunt cizmulitele flatelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea azi.
Acum ea nu mai stia ce sa faca… Sa planga sau sa rada?
A reusit totusi sa stranga suficienta rabdare pentru a se lupta din nou cu cizmulitele.
Cand, in sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca, l-a intrebat:
-Si acum, unde iti sunt manusile?
Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti pleca afara!
-Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pield…