search
top


Grupa flavonoidelor în compuşi

Rotunjoară, dar nu aşa! Cu atâţia radicali liberi şi pusă şi invers!

Venea la creşă în fiecare dimineaţă. Eu ştiam când este ea, pentru că Salam-Câinele-Minune al creşei întrebuinţa această ocazie pentru a da din coadă şi a chiţăi de bucurie la gardul unde de obicei ţine piciorul sus. Pentru restul vizitatorilor avea un pre-lătrat cu un semiton mai jos, adică pe la manşeta pantalonilor, după care, ataca partitura de pe la mijloc până nu mai putea lătra cu gura plină. Această simfonie era în repertoriul lui Salam dacă cumva educatoarele ar fi uitat să-l conducă la padocul lui unde să exerseze a capella.

La ea, nu! Devenise o obişnuită a creşei şi o aşteptam cu un tremur neţărmurit, aşa cum mi-aş fi iubit patria dacă aş mai fi pionier şi azi. Când o vedea pe ea, Salam-Câinele-Minune, de la alimentaţia bazată exclusiv pe salam, trecea fără mofturi inutile pe regim vegetarian. Ea îi aducea ori banane, ori struguri, ori căpşuni, ori lămâi, în general fructe bogate în vitamine. Adică exact ceea ce scuipă bebeluşii şi câinii. Salam, neee! Dacă eu i-aş fi dat crudităţi din astea tot ce-aş mai fi văzut din el ar fi fost coada, da’ şi aia doar vârful de după colţul clădirii.

Era studentă în primul an, cred că la Drept, pentru că atunci când mă mângâia pe creştet făceam hipertensiune şi o vorbă tăinuită, plasată la lobul rebel, producea minuni cum numai o pastilă recent descoperită bănuiesc a face. Avea un part-time job cu care răspândea prin cartier abonamentele la ziare şi reviste. Aducea veşti şi ducea veşti. Era o porumbiţă cu ineluş cu chip, iar detectorul era la mine la brâu. La trei beeps înseamnă că era la poartă, dar gadgeturile electronice vor fi întotdeauna surclasate de instinctul animalic al lui Salam C-M şi al meu. El era primul la poartă mai mereu. Eu, până luam papucii şi suzeta de supat mai trecea o vreme. Alergam până la poartă într-un suflet, să nu plece, ceea ce făcea ca papucii mei să se dezlipească pe la încheieturi la intervale regulate de două săptămâni. Când dorul de a o vedea cât mai repede mă înghiontea la a mări viteza de deplasare, îi rupeam şi la o săptămână, că de aia zicea educatoarea mea rotundă pe la părţile ascunse ale privirii: ” ţie bebeluş, o să-ţi dăm papuci de fontă că prea decuvreme îi prăfuieşti!”. Şi-a dus mâna la gură când i-am zis din adâncul cugetului: ” o aştept cu atâta dor că m-aş duce şi-n tălpile goale până la poartă, chiar de-o fi să plouă, de-o fi să ningă”. Am înduioşat tot colectivul de educatoare, care au hotărât în consiliu să-mi cumpere papuci de argint, pentru că nici nu oxidau şi pe deasupra, erau şi dintr-un metal nobil precum comoara din capul bebeluşului ce mă aflam în îngrijire.

Porumbiţa era şi producătoare de endorfine, fiind toată un zâmbet, inclusiv cu ochii ăia verzi cu care căuta să vadă dacă avem pazie la streaşină. O învăţasem cu ce se mănâncă pazia şi de câte ori venea la noi, eu rosteam “pazie”, iar porumbiţa se uita automat în sus, descoperind o guşuliţă de porumbel rotat, gata de a fi pupată sub nuc. Ea nu se păzia deloc! Era ca un dans ritualic brazilian: eu cu condurii de argint clonc-clonc, în ritm de ţoc-ţoc pe guşuliţă.

Sub nucul din curte, chiar lângă leagăn, era o bancă şi o măsuţă de grădină. La gustarea de la ora 10 aveam mere şi biscuiţi, iar eu le piteam în buzunarele largi ale spielhosenului pentru a i le adimistra porumbiţei. Aveam o răzătoare ovală de sticlă, salvată de la casare, în care rădeam merele după ce le curăţam de coajă şi sâmburi. Codiţa o păstram eu ca să pot da din ea la o bucurie. Mărunţeam biscuiţii şi-i amestecam, cu proverbialele mele degeţele mici şi scumpe, cu merele rase. Ieşea o mâncărică pe care, dacă mi-ar fi îndopat-o riotunda institutoare, le-aş fi dat afară pe amândouă, dar aşa, cu porumbiţa alături, mi-era mai mare dragul să-i dau linguriţă cu linguriţă. Cât pregăteam eu festinul, ea citea din revistele aduse. Cu vocea ei dulce îmi citea şi mie sfaturi cum să nu mă arunc, când oi creşte mare, la o grămadă de rugby de fete şi să le încerc pe toate la sentimente. Nu zic, luam seama la învăţăminte, dar socot că povestea este cu duş şi întors din nou la grămada consacrată.

Îi mai arătam avionul, mai făceam şi schimb de jucării, eu îi dădeam elefănţelul şi ea îmi dădea voioasă pisicuţa ei, încet-încet păpa până ce măncărica se făcea maronie în contact cu prea mult aer. Popular, acesta se numeşte procesul de oxidare al pulpei, în absenţa flavonoidelor care distrug radicalii care zburdă liber prin măr. Când strâmba din năsuc şi se zbătea a refuz,  încetam supliciul şi-i aruncam mâncărica lui Salam C-M. Multă veselie sălăşuia sub nuc când nu eram singur cuc…

Aveam îndestulător de multă libertate la creşă. Eu sunt de părere că unui copil nici nu trebuie să-i cauţi în coarne (pe care şi le va dezvolta când va fi mascul), dar nici să-l părăseşti pe izlazul comunal şi să-l iei înapoi spre seară, odată cu vitele. Poate se dedulceşte la iarbă…

53 Responsesto “Grupa flavonoidelor în compuşi”

  1. arcadia says:

    Domnu’ omuldelamunte, noi acum ce trebuie să învăţăm din această lecţie? Să fim cuminţi la grăginiţă să ne cumpere doamna pantofi de argint sau să ne pupăm desculţi sub nuc?
    arcadia´s last blog post ..Sfânta vineri Re-reloaded

  2. @Arcadia- cuminte la creşă n-am fost, pantofi de aur cu vâsle şi elice îmi cumpăr eu, iar desculţ sub nuc risc o nefrită şi o pupătoare astringentă.

  3. calina says:

    Doar un “mic” rasfatat se poate dedulci la iarba, ca sa nu mai vorbim de un mic pretios… care s-ar dedulci si la vite :)…
    In rest, duios mix de weekend 🙂

  4. @Călina- micii se fac în amestec şi cu carne de vită, iar un beef-steak medium-well n-aş refuza nici chiar eu.

  5. calina says:

    :)cred ca am innebunit, daca ma macina mai mult acel medium decat beef-ul…Dar oricum, cert e, ca merge sigur si un vin…
    Eu una sunt adepta biftecului tartar, asa ca, nu ma pricep la mici deloc .

  6. Odille says:

    Condurii – botosei de argint m-au innebunit. 🙂 Si ce delicat si muzical zgomot faceau: clonc clonc! 🙂
    S-ar putea ca povestea ta sa fi dat o idee unor sotii cu suflete mai delicate. Sa ofere sotilor lor conduri de argint, asigurindu-se in acest fel ca nu vor mai fi surprinse vreodata in situatii mai putin favorabile, ca spre exemplu cu un ochi incondeiat bine de tot cu rimel, si celalalt ramas mic mic de tot. 🙂
    Patutul cu siguranta era de chihlimbar! 🙂 Bijutierii spun ca Argintul este partenerul ideal al Chihlimbarului.

  7. Oachi says:

    Domnule, cu atatea flavonoide, radicali si nuci, nu mai bine o puneati de-o prajitura ?!?
    http://www.youtube.com/watch?v=53pi8g6VPOc&feature=related
    Pofta buna ! Aaaa … noapte buna 🙂 !
    Oachi´s last blog post ..INTRE PICK ME si I PICK YOU !

  8. Odille says:

    Cristina C, ce s-a intimplat, nu ai venit la intilnirea de pe blog?
    Inca nu este tirziu. 🙂

    Astazi dis-de-dimineata, m-am bucurat ca sunt canadiana. Intr-o singura ora ne-am schimbat Cardurile de sanatate, ne-am reinnoit permisele de condus auto si ne-am reinnoit actele de inregistrare ale masinilor. Si culmea a fost ca la deschidere, pt 15 minute, sistemul de computere a fost down.
    Toata lumea a fost draguta, politicoasa si ne-au si zimbit.
    S-ar putea sa fie la fel si in Romania, mie mi s-a parut o experienta placuta.

  9. Odille says:

    @Oachi, foarte nostima reteta, dar nu te superi daca voi spune, ca nu la fel de deliciosa ca cea a lui ODLM, de merisoare rase, dar fara codita, amestecate cu biscuiti, cu “proverbialele lui degeţele mici şi scumpe”. 🙂

  10. CristinaC says:

    Odille, prezent!
    Am sosit… am mai fost o data si nimeni nu comentase nimic de unde am tras o concluzie pripita ca toti googaliti “ce trebuie sa stim despre flavonide” asa ca m-am dus si eu la nenea Google si am studiat… Si cum studiam eu asa, in plin soare canadian ne mai vazut si nemaiintalnit (parca arata mai bineintr-un cuvant) mi-am amintit de de reteta clasica si de demult a minunatului mar ras cu biscuiti… Doamne ce mici erau copiii si ce circ mai facea unul din ei la aceasta gustare rasa pe razatoarea de sticla ( ca sa nu se oxideze marul). Si dintr-una in alta am ajuns la bucatarie si am facut o prajitura cu capsunile care ma strigau din frigider ( si ce bine ca nu pusese Oachi reta aceea cu vodca inca) si apoi, pentru ca tot googalisem flavonide am ajuns la o reteata de cozonac facut in masina de paine, asa ca… pierduta fiind si gandindu-ma ce mult am pierdut eu la viata mea ca am “sarit” peste cresa… am facut si cozonac.
    Scuze ca am lipsit. Promit sa numai fac!

    Noapte buna!

  11. Odille says:

    Buna Dimineata Dragilor!

    Cristina C, iti multumesc pt acest gustos inceput de dimineata cu aroma de cozonaci si prajitura cu capsuni.

    Ti-am simtit lipsa ieri.

    Mi se pare mie, sau gazda noastra este ocupata cu tot felul de gustari delicioase, pt ca nu prea-l vedem pe aici, zilele astea? 🙂

  12. Odille says:

    Cristina C, mesajul tau mi-a transmis ca te simti mai bine si ai inceput sa fii activa, ca de obicei. Ma bucur din inima.

    Astazi vom avea 31 de grade! Am si uitat ce se face pe o vreme ca asta! 🙂

    O zi frumoasa tuturor!

  13. A tras o răpăială de dimineaţă, acum este soare şi mă lasă şi pe mine în grădină. Vă doresc o zi sănătoasă, şi frumoasă şi devreme acasă.

  14. lotusull says:

    ODLM si la mine sta a furtuna din aia adevarata 🙂
    Da’ sa stii ca acele coarne nu sunt obligatoriu a aparea la maturitate. Am inteles ca barbatii adevarati au dezvoltat alte strategii pentru a se infrunta de dragul unei doamne.

    Zi buna tuturor 🙂
    lotusull´s last blog post ..Copilul părinților tăi

  15. CristinaC says:

    Odille draga mult mai bine nu imi e dar incerc sa ma motivez…
    Mai stau acasa doua saptamani si in 13 iunie ma duc la birou… nu stiu inca care vor fi conditiile si cate ore voi avea voie sa stationez la birou pentru inceput dar…vom vedea.
    Vobra ta… am si uitat ce se face intr-o zi calduroasa ca azi.

  16. @Lotusull- “acele coarne” nu apar ca urmare a unui exces de calciu la bărbaţii adevăraţi, ci ca urmare a unui exces de hormoni la doamnele lor.

  17. @CristinaC- nu te duce la birou din 13 iunie!

  18. @Odille- merele ca merele, dar eu şi acum mai rad câte o ţuică de Glasgow…

  19. Odille says:

    @ODLM,

    “@Lotusull- “acele coarne” nu apar ca urmare a unui exces de calciu la bărbaţii adevăraţi, ci ca urmare a unui exces de hormoni la doamnele lor.”

    Dar daca acele cornite ii avantajeaza? Se pot folosi si ca portmanteau. 🙂

  20. @Odille- eu n-am văzut un bou cu haine agăţate…

  21. lotusull says:

    Duamne, ce figuri sunteti cu excesul de calciu, pardon de hormoni :):)
    Pai, ce sa faci, fiecare suporta consecintele alegerilor sale. Daca as fi barbat, inainte de a-mi atarna aleasa la brat, zau ca i-as cere sa-si faca niste dozari hormonale, iaca numa asa , sa vad ca nu ma paste pericolul unor coarne 🙂
    lotusull´s last blog post ..Copilul părinților tăi

  22. Odille says:

    Lotusull, dar in poze, aceste cornite, mai ales daca sunt bogate ca la cerbi, arata bine!
    Poate acelor barbati le place sa se fotografieze? 🙂 🙂

  23. Odille says:

    Dragilor, Buna Dimineata!

    Cred ca astazi nu voi face nimic decit sa stau ca pisicile la soare. Nu stiu, de fapt, daca pisicile stau la soare, dar mi le imaginez, si-mi plac. 🙂

    La 6 dimineata avem 22 de grade. Parca am cistigat la Lotto! 🙂

    Miine, din nou, punem bundita, 12 grade.

    O zi minunata! 🙂

  24. psipsina says:

    la mulţi ani, copii! e rost de acadele şi de turtă dulce, de cireşe rostogolite a râs şi de joc.
    hoarde de copii gălăgioşi mi s-au perindat astăzi prin minte, tropotind, tropotind… vreau un copac să mă ascund.
    unde ai găsit gogoaşa ceea îmbrăcată omule? 😆
    psipsina´s last blog post ..1 iunie- ziua când şi florile râd

  25. @Odille- sunt trofee vânătoreşti de acest gen care nu apar în poze. Subnt numai pe buzele lumii înconjurătoare.

  26. @Odille- vreme asta cu bundiţă şi fără bundiţă nu mi-ar surâde decât fără…

  27. @Psipsina- eu mi-am consumat bumboanili şi aştept fondantele.
    Cartoful ăla îmbrăcat era la mall. Avea încă glod în călcâie şi deja încolţise…

  28. Odille says:

    Cumintzeilor, pe unde sunteti? 🙂

    Mie mi s-au cam scuturat petalele astazi.
    Ar fi trebuit sa mai avem o zi de vara, ceea ce era un bonus, pt ca deja avusesem una, ieri. Adevarat ca este cald si avem lumina, dar bate un vint incit a trebuit sa tin usa masinii cu amindoua miinile, de teama sa nu mi-o smulga vintul.
    Dupa cum vedeti noi nu ne plictisim in Toronto. Vremea este cea care ne tine pe poante in fiecare zi. 🙂

  29. Odille says:

    @ODLM, am un mesaj de la Cristina C:

    Acasa s-a “pierdut” linia telefonica si internetica.
    La multi ani de 1 iunie… tot copii ramanem…
    Transmite “copiilor” Omului o zi frumoasa din partea mea te rog.

  30. Odille says:

    Cristina C, iti multumesc ca ai adus aminte copilului din noi ca este Ziua tuturor. 🙂

  31. Odille says:

    @ODLM, La Multi Ani” de 1 Iunie, copiilor tai! 🙂

    La Multi Ani, tuturor copiilor, mici si mari! 🙂

  32. La mulţi ani copiilor voştri!
    Mulţumesc şi eu pentru urări.

  33. CristinaC says:

    LA Multi Ani copii!

  34. Odille says:

    Un Tango pt copii mai marisori: 🙂

    Julio Iglesias – Tango

    http://www.youtube.com/watch?v=bgdDPhhRcLE&feature=fvwrel

  35. Odille says:

    Mi-a incintat seara Nana Mouskouri, cu vocea ei sublima.

    Am incercat sa gasesc aceasta melodie interpretata de Nana Mouskouri si Julio Iglesia, insa nu am avut succes. Daca voi stiti un site, va rog frumos sa-mi spuneti si mie. Multumesc. 🙂

    My Choice 468 – Nana Mouskouri: A place in my Heart

    http://www.youtube.com/watch?v=lFzFI50MfMw

  36. Odille says:

    Ducks blown against the wind. 🙂
    Foarte dulcel!

    Cam asa am fost noi astazi in Toronto. 🙂

    http://www.bestvideotoday.com/ducks-blown-against-the-wind-wmv.html

  37. @Odille- tu eşti sigură că au cântat “A place in my heart” împreună?

  38. Odille says:

    @ODLM, Buna Dimineata!

    Nu sunt sigura daca au cintat aceasta melodie impreuna. Mi-ar fi placut daca ar fi cintat. 🙂

    Imi pregatisem galetusa, lopatica si grebla si am constatat ca sunt numai 9 grade. Iubesc clima canadiana pt ca este plina de surprize. 🙂

    O zi frumoasa, macar la voi!

  39. @Odille- la 9 grade îngheaţă până şi nisipul în găletuşă.

  40. Am primit asta:

    Un împarat a prins un tânăr supus care vâna pe domeniul lui. L-a aruncat în temnită si i-a spus că-l va elibera dacă va raspunde la intrebarea: Ce vrea de fapt femeia?
    Tânărul si-a chemat si a intrebat mama, sora, verisoara, vecina, dar nici una n-a putut să-i dea un răspuns corect. În fine a chemat si o
    vrajitoare bătrână si urâtă. Aceasta i-a promis că-i spune raspunsul corect cu conditia ca după ce va fi eliberat o va lua de sotie.
    Neavând altă solutie tânărul a acceptat. Răspunsul dezvăluit de vrajitoare a fost: Femeia, de fapt, doreste să fie stăpâna propriei
    sale vieti! Împaratul l-a eliberat imediat.
    A urmat nunta si noaptea nuntii. Însă nu mică i-a fost mirarea când în pat a găsit o fată tânără si deosebit de frumoasă care i-a spus:
    pentru că te-ai tinut de cuvânt, jumătate de zi voi fi bâtrănă si urătă iar cealaltă jumătate voi fi ca acum. Urmează ca tu să alegi în care jumătate de zi să fiu tânără si în care să fiu bătrână. Tânârul căzu pe gânduri: să râdă toti de el văzându-l cu o bătrână si urâtă
    iar noaptea să petreacă cele mai plăcute clipe alături de o tânără fermecatoare, sau să se plimbe ziua cu cea mai frumoasă fată printre
    oameni iar noaptea….În cele din urmă tânărul i-a spus să aleagă ea cum crede că e mai bine. Imediat a venit si răspunsul: Voi fi tot timpul tânără si frumoasă pentru că am găsit barbatul care mi-a dat libertatea de a fi stăpână pe propria mea viată..

    Morala : NU CONTEAZA …
    DACĂ O FEMEIE E FRUMOASĂ SAU URÂTĂ.

    IN FOND, FIECARE TE VRAJESTE.

  41. Odille says:

    @ODLM, delicios clip! Cred ca pisica era canadiana si trecuse prin toate cursurile canadiene de “cum sa socializezi”. 🙂

  42. Odille says:

    Cam asa ca pisicuta din clip, leneviori si multumiti, am fost toti canadienii, Marti, cind ne-am intilnit cu vara. 🙂

  43. Odille says:

    @ODLM,
    “NU CONTEAZA …
    DACĂ O FEMEIE E FRUMOASĂ SAU URÂTĂ.

    IN FOND, FIECARE TE VRAJESTE”

    Ce frumos si adevarat ai spus, ca un D’Artagnan!
    🙂

  44. Odille says:

    @ODLM, clipurile cu pisicuta si pinguinul sunt adorabile. Multumesc!

    Cristina C, va trebui sa profitam de timpul cit mai stai acasa in vacanta, sa te avem cit mai mult pe blog. Dupa aceea va fi printre picaturi.

  45. Dimineaţa, până pe după amiază, mai tund gazonul, mai rup o buruiană, mai dezmierd o floare, mai culeg melcii şi le dau drumul la vecină care are raţe şi au bucurie la ei. Le prieşte tare pentru că sunt grase şi fac un pate de fois gras de sta Ricci în coadă.
    Spre seară, începe să plouă şi-mi udă grădina. Juma’ de zi este vreme românească, juma’ este canadiană. Cam crăcănată (scuzaţi-i poziţia!) vremea asta, da-mi prinde tare bine!

  46. Odille says:

    @ODLM, mesajul tau este asa de voios si de multumit, as spune un “buflea” de mesaj! 🙂

    Ma bucur pt tine, dar si pt Ricci. 🙂

  47. Odille says:

    Cum s-ar spune, acum tu urmaresti cum creste iarba! Foarte placut! 🙂

    Daca vei lasa iarba sa creasca un pic mai mult incit Ricci sa se poata ascunde prin ea, vor avea unde sa stea la o sezatoare, unde sa-si depene povesti si unde sa se joace, Zinele Florilor si Zina Ierbii. Daca vei asculta atent vei auzi povesti cum nu ai auzit niciodata.
    🙂

  48. @Odille- iarba mea nu trece de 10 cm, altfel zice lumea că-i casă de vădană. Ricci îmi vorbeşte şi fără să se ascundă în iarbă.

  49. Bună dimineaţa şi somn uşor!

  50. Odille says:

    Buna Dimineata! M-am trezit si astept Soarele! Vreau sa ma bucur de fiecare raza. 🙂

    O zi minunata tuturor!

  51. @Odille- bună dimineaţa încă de ieri. Am fost dus cu pluta zilele astea…

Leave a Reply

CommentLuv badge
top
%d bloggers like this: