Jun 18, 2011
Fiţness
Cum mă găseau ele numai pe mine ca să le descurc toate iţele! Există totuşi o explicaţie: eram inovativ şi singurul lucru care-mi trebuia era să fie o fată la ghişeu. Mă descurcam şi c-o babadracu, mai cu hârtoape, mai cu icneli profesioniste, o mai învăluiam cu o glumă şi în cele din urmă mă scutea să mai aduc o nouă dovadă cu ştampilă şi dop.
În după-amiaza aia de iunie am fost trimis la Administraţia Financiară de către institutoarele creşei ca să demontez un proces verbal de impunere privind impozitul suplimentar pe numărul de paturi. În acte, creşa noastră fusese asimilată unei unităţi hoteliere, asumându-se injust faptul că ar aduce un profit care ar trebui impozitat conform normelor în vigoare. Aiurea! La cât lapte consumam noi, cele patru vaci din grajdurile din spatele creşei sunt insuficiente şi, cu mintea mea de copil, gândesc că grăjdarul mai şi vinde din lapte.
L-am văzut într-o zi în piaţă strigând ” vând lapte de vacă proaspătă” şi când m-a zărit, a lăsat taraba plină cu peturile de lapte şi s-a înghesuit la o tonetă de îngheţată pe care scria “angajăm vânzătoare îngheţată cu cacao”. După ce că trebuia să fie îngheţată, vânzătoarea mai trebuia să fie şi cu cacao. Unde dracu ( Doamne iartă-mă, că-s copil!) să găseşti o astfel de fată!? Aaa, am uitat să vă spun că eram cu porumbiţa de la Drept şi ea m-a luminat asupra tâlcului acestui anunţ. Grăjdarul a fost dat afară şi ni s-au adus patru doici, care însă nu aveau acelaşi randament, iar noi am mai făcut şi greva foamei. Printre solicitări:
– dimineaţa, să nu fim sculaţi mai devreme de 11:00 GMT
– să ni să permită 200 gr. vodcă şi 5 beri Carlsberg, în lapte
– institutoarele să nu se mai aşeze cu fundul în ecran când sunt filme cu pupături
– doicile să fie tinere şi să nu aibă nevoie de sutien
Eu, făcând parte din comitetul de grevă, am fost dotat cu o doică unică şi separată. Iniţiativa a funcţionat ireproşabil şi ar mai fi funcţionat şi în zilele noastre dacă nu s-ar fi măritat cu un egoist.
La Administraţia Financiară am rezolvat-o cu farmecul meu de copil mic buflei, bucălat şi cârlionţat, demonstrându-le că noi eram o organizaţie non-profit, ba chiar praf-profit şi că doicuţele veneau benevol în prag de seară, prinzând drag de noi, golăneii. Am făcut furori în toată clădirea cu dizertaţia mea privind beneficiile creşterii la creşă a unor copii sănătoşi şi cu anticorpi pe viaţă. Se adunaseră toate femeile brune sau blonde şi se auzea un cor al nibelungelor cu “mânca-l-ar mama” de ţi se umplea sufleţelul meu. Bărbaţii erau posaci, retraşi prin cotloane şi era evident că se constituiau într-o generaţie depăşită, care nu prea fusese dusă pe la creşă. Fluierau a invidie în sinea lor şi se proptiseră de stâlpi cu hârtiile de poprire în mână, doar-doar le voi pleda şi cauza lor de scutire de impozit la stat degeaba altfel, se zbăteau ca o broască în borcan. De unde de neunde, au apărut şi televiziunile cu transmisiune live, iar institutoarele pe de o parte, se umflau în pene că “iote ce băiat crescurăm!”, dar pe de cealaltă parte se temeau ca nu cumva să-mi dăuneze prea multă popularitate. Au chemat-o pe dată pe studenta de la Drept ca să mă scoată din învălmăşeala aia. Era singura de care ascultam. Când am văzut-o, am întins mânuţele mele mici şi scumpe şi am alergat spre dânsa. M-am împiedicat de un cablu şi am căpătat buba la genunchi. La cap, aveam din timpuri imemorabile.
– Copil buflei, mi-ai dat programul cu haida-n sus şi acum, înainte de a ajunge la creşă, trebuie să trec pe la sală. Ora mea începe într-un sfert de oră şi profesorul se supără dacă întârzii.
Sala era la etaj. Dinăuntru se auzeau trosnituri ca de loazbe scăpate pe jos şi ca de capace de cratiţe cum cântam noi la bucătărie de-i făceam un cap cât o oală de popotă bucătăresei. Aveam să aflu mai târziu că erau gantere scăpate de fete începătoare şi discuri-greutăţi care culisau pe o sârmă. Aşa ar trebui să se întâmple şi în viaţă: toate greutăţile să fie înşirate pe o sârmă, să fie uşor de controlat şi să nu-ţi pui mai multe decât poţi duce la o şedinţă. Pentru acest aforism adânc, rostit cu voce tare, am fost pupat pe nas. Dacă era mai adânc, poate că aş fi fost mai norocos. Juriul n-a ţinut însă cont de vârsta mea fragedă.
A apărut şi studenta cu un trening cu mâneci lungi, o eşarfă la gât şi nişte ghete de munte. Mă ştia pe băncuţă şi probabil că n-a vrut să mă tulbure inutil şi a ales să se îmbrace ca pentru sacul de dormit. Ea nu ştia că eu aveam privirea ageră şi puteam să intuiesc şi ceea ce frumos şedea sub veşminte. Avea un corp… Să nu aud că spuneţi “un corp de casă la şosea” că mă supăr şi mă duc să mă culc! Apoi am observat că toate fetele veniseră aşa şi că pe măsură ce exerciţiile deveneau mai dificile, solicitând şi trenul superior, începeau să scoată hanţele alea lălâi şi să rămână în bodies lila, fucsia, trandafirii, stacojii. Tiiii! Eu stăteam cuminţel, cu elefănţelul în braţe şi înduram o tortură ca de o foame de trei zile.
Profesorul, sub pretext că aranjează suprapunerea muşchilor, umbla la toţi muşchii şi insista pe pectorali şi fesieri. De acum, ştiam ce am să mă fac când voi fi mare…
Cum am ajuns la creşă cu studenta, pe băncuţa de sub nuc, am culcat mai întâi elefănţelul şi apoi am adormit în braţele ei visând că sunt profesor de sport la un azil de bătrâni. Ce coşmar! Şi asta numai pentru că vorbesc prostii!
Pupa-te-ar baba de copil mic, buflei, bucălat şi cârlionţat, iţi respect programul ca pe cele zece porunci dacă mă scapi şi pe mine de impozitul pe profit!
Şi-ţi las barul descuiat să-ţi pui tu în lapte ce pofteşe muşchiuleţul tău fraged =))
Bonus îţi plătesc şi cursuri de instructor de fitness 😛
@Arcadia- uite cum facem! Tu faci profitul, mi-l dai mie şi eu te scap de el. Dacă-i greşit ceva în acest concept, mintea mea-i de copil şi ghidează-te după ea, că-i inocentă şi ştie ce zice.
Copilaşii n-au voie cola cu mult zahăr şi chimice, dar nenea doctorul nu zice nimic de ţuica de Glasgow şi înruditele sale. Ascunde cola! Celelalte lasă-le sigilate, că-mi place pocnitura capacului deşurubat în liniştea serii şi dimineţii şi nopţii şi a doua zi.
La instructoarea de fitness, pot să-mi aleg genul?
@ODLM, eu as propune ca toti baieteii bufleiasi, bucalati si cirliontati, sa primeasca de la nenea doctorul, o reteta, pe care sa o prezinte, cind va creste mare, Ilincai lui.
Reteta sa prescrie cirliontatului, sa fie plimbat de citeva ori pe luna, de o Porumbita de la Drept, pt mentinerea farmecului lui. 🙂
Moşneag uscat, anchilozat şi chelios! Tu eşti de la Fisc, ai intrat clandestin în creşă şi te-ai băgat în pătuţul copilului nostru buflei care ne scapă de impozite! Te-am dibuit, canalie!
=))
Arcadia, ochii pe profit ca pe butelie!
Copilasul asta mic, buflei, bucălat şi cârlionţat o s-o taie serafic cu tot profitul, toate rezervele,toate dividendele (inclusiv sursele atrase)lasandu-te doar cu impozitul de plata. Neplatit, fireste!
Caci tineretu’ din ziua de astazi …
@ba-laura: Mi-am făcut un kil de cafea tare, mi-am luat puşca-n spinare, stau de pază să-mi apăr nevoile, neamu’ şi profitu’ =))
@Odille- eu am reţetă de la doctor. Porumbiţa trebuie să mă plimbe în fiecare zi pe după vişin.
@Arcadia- lasă puşca, nu-i nevoie! Profitul l-am luat elegant, on line şi dacă vrei, îţi spun şi cu ce parolă. Pe noi la creşă ne îmvaţă să spargem vaze şi parole.
ODLM, eu din toata povestea asta am inteles ca intai se culca elefantelul. Ca asa-i in povesti! :)))
Omule…acum, ca ai crescut mare si esti un tatic bun eu iti urez “Happy Father’s Day”… asta se sarbatoreste pe la noi azi!
@Alina- elefănţelul este treaz ca duşmanul de clasă. Uneori mai adoarme şi el…
profesor de sport la un azil de bătrâni? 😯 ioooi!ăsta da coșmar!
@Psipsina- coşmarul adevărat era să fiu un bătrân la un azil de sportivi 😯
Dragilor,
Un clip de exceptie, cu trei adolescenti foarte talentati, cu niste voci care-ti fluidizeaza sufletul. S-ar putea ca voi sa-l mai fi vazut.
@ODLM, am impresia ca esti foarte ocupat, dar daca ai citeva secunde in care vrei sa te relaxezi, acest clip este tot ce-ti trebuie.
“Take a look at these Italian teenagers…the rap alternative.”
http://www.interscope.com/artist/player/default.aspx?meid=6314&aid=1200
Oficial, azi incepe vara!
Va doresc o vara minunata tuturor!
Un clip cu un hamster ninja:
http://bancuri-fb.blogspot.com/search?updated-max=2010-11-12T22%3A56%3A00%2B02%3A00&max-results=5
Cristina C, propun ca fiecare Zi de Vara Canadiana, sa fie declarata Sarbatoare Nationala, toata lumea sa dantzuiasca Dansul Soarelui si al Caldurii, purtind coronite din cicori, margarete si maci.
🙂
Offf! Am probleme cu conectarea la Internet.
Nu am putut deschide casuta cu hamster-ul.
Cind imi este lumea mai draga, sunt anuntata ca am fost deconectata.
Daca imi aduc aminte bine, era un personaj in “Harap Alb”, Pasari-Lati-Lungila, care se prindea de marginile cerului. Cam asa as vrea eu sa ma prind de Internet, si sa nu mai pierd legatura niciodata. 🙂
@CristinaC- la Braşov a început de mult
@Odille-dacă ai fi în Bucureşti ai vedea că începând de azi s-au introdus multe hot-spots gratis de la RDS/RCS, sau eu merg în cârciumă, beau o ţicurică şi-mi dau parola în contul mai multor ţicurici.
Omule, pana ajung eu la Brasov se face toamna asa ca ma bucur putin de vara de Ontario.
Odille leaga internetul ca sa nu mai fuga!
@ODLM, ce inseamna “ticurici?
Oferi parola si contra unui ceai acrisor si racoritor de macese? 🙂
@ODLM, ma intreb daca tu ai un cuvint de spus cu privire la anunturile care apar la tine pe blog? 🙂
1 capsula = 10 Kg de varza! 🙂
Atitea mesaje pt slabit apar incit incep sa-mi fac complexe, ma gindesc ca poate ecranul de computer lateste imaginea, si poate ma vede tripla? 🙂
Daca mai slabesc un pic, ma vor lasa sa zbor cu avionul gratuit. 🙂
@Odille- ţicurica este ţuica de Buzău şi aşa te dregeeee…
@Odille- nu am niciun cuvânt de spus cu privire la anunţurile de reclamă, dar pot vorbi la Google pentru un blănar care să aibă blăniţe de iepuraş alb de-o haină pentru o pisică cu ochi albaştri, de exemplu…
Mă întreb totuşi la ce ţi-ar trebui ţie 10 kg de varză? Sau eşti iepuraş?
@CristinaC- toamna de la Braşov echivalează cu vara candiană, aşa că vino!
@ODLM, eu am o mare slabiciune pt un iepuras, cel care tragea sania lui Mos Nicolae si a lui Mos Craciun.
Este Iepurasul meu, inca il iubesc, desi m-a si dezamgit mult. Pt el as papa si un castronel de supa de varza. 🙂
Dar 4 castronele? Va trebui sa mai ma gindesc. Poate cu sirop de ciocolata si frisca adevarata! 🙂
Odille… poate reclamele deslabit sunt pentru mine….eu nici nu le observ. Ma focusez la ce scrieti voi.
tu crezi ca daca as slabi m-ar lua gratis cu avionul? As incerca sa stiu ca ma plimb unde vreau eu…
Omule… vin la Brasov. Stau prea putin dupa parerea mea dar vin sa ma incarc de tinerete!
Cristina, daca pina acum poate ne-am fi strecurat fara bilet, daca eram masura Zero, acum AirCanada a implementat o noua regula. Daca te uiti pe site-ul lor, vei vedea ca ne vor masura si posetele. Numai posetele mele de seara se incadreaza in acele dimensiuni. 🙂
Cred ca va trebui sa mutam continutul posetei in buzunare si in sin. 🙂
@ODLM, acest text este un pic cam lung. Imi cer scuze.
European official joke 🙂
European paradise:
You are invited to an official lunch. You are welcomed by an Englishman. Food is prepared by a Frenchman and an Italian puts you in the mood and everything is organised by a German.
European hell:
You are invited to an official lunch. You are welcomed by a Frenchman. Food is prepared by an Englishman, German puts you in the mood but, don’t worry, everything is organised by an Italian.
That joke was proposed by a Belgian as the Official European Joke, the joke that every single European pupil should learn at school. The Joke will improve the relationship between the nations as well as promote our self humour and our culture.
The European Council met in order to make a decision. Should the joke be the Official European Joke or not?
The British representative announced, with a very serious face and without moving his jaw, that the joke was absolutely hilarious.
The French one protested because France was depicted in a bad way in the joke. He explained that a joke cannot be funny if it is against France .
Poland also protested because they were not depicted in the joke.
Luxembourg asked who would hold the copyright on the joke. The Swedish representative didn’t say a word, but looked at everyone with a twisted smile.
Denmark asked where the explicit sexual reference was. If it is a joke, there should be one, shouldn’t there?
Holland didn’t get the joke, while Portugal didn’t understand what a “joke” was. Was it a new concept?
Spain explained that the joke is funny only if you know that the lunch was at 13h, which is normally breakfast time.
Greece complained that they were not aware of that lunch, that they missed an occasion to have some free food, that they were always forgotten.
Romania then asked what a “lunch” was.
Lithuania et Latvia complained that their translations were inverted, which is unacceptable even if it happens all the time.
Slovenia told them that its own translation was completely forgotten and that they do not make a fuss.
Slovakia announced that, unless the joke was about a little duck and a plumber, there was a mistake in their translation.
The British representative said that the duck and plumber story seemed very funny too.
Hungary had not finished reading the 120 pages of its own translation yet.
Then, the Belgian representative asked if the Belgian who proposed the joke was a Dutch speaking or a French speaking Belgian. Because, in one case, he would of course support a compatriot but, in the other case, he would have to refuse it, regardless of the quality of the joke.
To close the meeting, the German representative announced that it was nice to have the debate here in Brussels but that, now, they all had to make the train to Strasbourg in order to take a decision. He asked that someone to wake up the Italian, so as not to miss the train, so they can come back to Brussels and announce the decision to the press before the end of the day.
“What decision?” asked the Irish representative.
And they all agreed it was time for some coffee.
Odille, m-ai facut sa zambesc cu acest text, poate fiindca nu e prea lung, dar sigur, gluma a implicat mult prea multi oameni , si unii ,culmea(!) chiar s-au suparat 😛
Singurul lucru nobil pe care pot sa-l fac e sa fac un interpretariat pt cele 120 de pagini… :), cu tarife negociabile, si totusi, de centru 🙂
Acum am cumparat un nou computer si instalez la el tot ce aveam pe cel vechi, inclusiv diacritice. O sa cam am niste absente zilele astea
@ODLM,
“Au chemat-o pe dată pe studenta de la Drept ca să mă scoată din învălmăşeala aia. Era singura de care ascultam. Când am văzut-o, am întins mânuţele mele mici şi scumpe şi am alergat spre dânsa. M-am împiedicat de un cablu şi am căpătat buba la genunchi. La cap, aveam din timpuri imemorabile.”
@ODLM, baietel bucălat şi cârlionţat ce esti, alearga catre Studenta la Drept, si-ti intinde “minutele mici si scumpe” catre ea, si sunt ferm convinsa ca te va ajuta. Vei putea sa stai apoi, pe terasa, cu suzeta in guritza, si fara nicio alta grija. 🙂
Succes in tot ce faci!
@Calina, norocul a fost ca autorul si-a pierdut la un moment inspiratia, altfel cred ca o mai continua. 🙂
Odille… eu nu cred ca studenta la drept stie sa instleze computere…
Omule… cate computere cumperi tu pe an?
Nu mai cumparasesi unul? Sau te-ai jucat cu el la cresa si l-au stricat copiii?
Cristina C, chiar daca Studenta la Drept nu ar sti, pe cit pare sa fie de frumusica, din descrierile baietelului cirliontat, specialistii in IT abia ar astepta sa fie rugati sa ajute. 🙂
Odille, azi e mai rau decat ieri… Ma zbat intre Scylla si Charibda nestiintei mele si mor daca mai aud de vreun cablu. Mi se tot spune ca nu pot sa inteleg ca a fost traumatizata, ca i-a fost groaznic de frica de baiatii cu buba la cap, care intentionau sa o curenteze. Si uite asa, am devenit o insensibila, nemernica care jigneste si nebuna care bate campii :).
Oare nu e nimeni pe lumea asta care ma poate lamuri…?
Astăzi am reuşit să instalez basic-ul din vechiul computer(poze,muzică,comentariile de blog,etc). Noul computer a venit cu mouse şi tastatură pe intrări PS2. Neavând diacritice, am scos noua tastatură din PS2 în timp ce PC-ul mergea, ca s-o introduc temporar pe cea veche. Aici vă rog să plătiţi atenţie(traducere din Shakespeare)! Niciodată nu se scot muose-ul sau tastatura din portul PS2 cu computerul aprins! A făcut o mică, dar mică scânteie şi mi s-a ars portul PS2. Totdeauna se opreşte computerul! Nu faceţi ca mine! M-am grăbit să intru în legătură cu voi şi am ars-o! A trebuit să aştept să se facă oră de oameni cuminţi şi am cumpărat un muose şi tastatură noi pe intrări USB. Portul PS2 este definitiv compromis, doar dacă schimb mother-boardul, dar asta ar însemna încă 3 zile de bibileală. Mă împac foarte bine şi cu portul USB, mai ales că poţi să cuplezi mouse sau tastatură şi în mersul computerului fără pericol de norişori fumurii. Dacă aveţi un memory stick, pentru a prezerva datele de pe el, înainte de a-l scoate din PC daţi click dreapta şi apoi click pe eject, altfel riscati să vi se stearga datele irecuperabil.
Bine v-am regasit, ca nu v-am mai “vazut” demult …Totusi si voi ati fost ocupati cu altele, vad , ori v-ati mai relaxat de la vara …
Odlm, multumesc de lectia de mai sus, recunosc insa ca a fost prea tehnica pentru mine …
Odille si Cristina, sper ca sunteti ok si aveti o vara asa cum ati dorit-o !
@ODLM, imi pare rau ca ai avut asa niste tresariri de inimioara cu acest transfer de pe un computer pe celalalt. Sper ca totul sa mearga usor de acum inainte. 🙂
Insa experienta ta mi-a dezvaluit un mister, misterul pierderii acelor back-ups pe care le-am facut pe memory sticks. Uneori am clicked pe eject, alteori nu.
Consecinta a fost ca atunci cind am avut nevoie sa le accesez, ele nu mai existau. Acum stiu motivul.
Iti multumesc pt atentionare!
In privinta “micilor, sau marilor scintei”, imi sunt dragi atunci cind este vorba despre scintei de dragoste, scintei de inteligenta, scintei de talent, dar incerc sa le evit pe cele de computer.
La fel cu norisorii. Nu vreau niciun norisor pe linga computer. Vreau numai norisori pe care se poate pluti. 🙂
Oachi… ce placere!
Bine te-ai intors la noi… gata treaba?
Vara e Ok.. nu vreau sa ma plang dar ar putea fi mai vara…
Omule… imi pare rau pt tine dar am invata lectia si eu.
Va urez o saptamana buna la sfarsit de iunie
Dragilor,
Sunt in Bucuresti, oras care intr-o alta viata cred ca a fost o fiinta, pt ca prea mult il iubesc. Imi este drag cu tot ce are bun si incerc sa gasesc motive pt ce are mai putin bun, asa cum faci intr-o mare dragoste. Vad motive sa-l iubesc acolo unde un strain, probabil ca nu ar vedea nimic. Imi este drag.
Oachi, sunt aici, si noi ti-am simtit lipsa.
In camera mea de hotelas, duduie caloriferele. Cei care au grija de hotel, stiind cit sufar de frig, au pornit caldura. Sper ca in scurta vizita in Bucuresti, sa inmagazinez atita caldura (Sper sa fie de la soare, nu de la calorifere! ) cit sa compenseze lipsa ei din vara aceasta canadiana.
O saptamina frumoasa!
Intii am crezut in vise, imi cladeam vise pure si mai inalte decit cerul, apoi mi s-au naruit si am fugit de ele. Insa am revenit la dragostea pt ele, le voi iubi si pretui.
O strofa din Radu Gyr:
“Infrant nu esti atunci când sangeri,
nici ochii când în lacrimi ti-s.
Adevaratele infrangeri,
sunt renuntarile la vis”.
am trecut doar ca să dau bineţe.
o săptămână bună tuturor!
@Psipsina-primit bineţele. Sunt foarte frumoase.
@CristinaC- “important nu este că ai învăţat lecţia ci s-o aplici” aşa dădem eu mărunt din buze după ce cădeam cu bicicleta
@Odille- unde aici în Bucureşti? M-am uitat la toate hotelurile şi într-adevăr, numai unul singur scotea fum pe coş. Probabil de la dragostea ta pentru Bucureşti.
Să-mi spui ca să adun frunzele de pe stradă. Măcar pe strada ta şi prin faţa magazinelor de rochiţe, poşete, conduri şi mărgele.
@ODLM, iti multumesc mult pt primire. 🙂
Am sarit, insa, peste frunze, si mi-am cumparat deja o frumuste de set de margele-cercei, cu rotocoale, bilute, solzisori din lemn (cred), de toate culorile.
Astazi ma voi duce in vizita la matusa si unchiul meu, care ma vad ca pe cea mai frumoasa si desteapta nepotica din intreaga lume. 🙂
Acum invat o poeziora, in cazul in care ma vor ruga sa recit in fata musafirilor, pt a se mindri cu nepotica lor. 🙂
Buna ziua dragilor
Odille draga iti doresc o vara minunata in Bucuresti. Ti-a mers foarte bine acolo de te-ai intros atat de repede…
Eu pazesc lacul Ontario si pt tine…. pana prin august cand trec oceanul.
Omule… eu aplic toate lectiile invatate sa stii.
Cristina C, iti multumesc mult. Sa te gasesc cu bine.
Cristina, in Toronto, cind sotul meu isi monteaza bicicleta pe masina, incep ploile. Abia aseara a demontat-o si am inteles ca astazi este frumos. 🙂
@Odille- să ştii că atunci când plouă eu sunt proaspăt spălat pe cap şi mă prinde şi fără umbrelă. Am zis c-o să-mi iau una breloc
@ODLM, neaparat, brelocul sa fie un Trifoi cu patru foi, pt noroc. 🙂
@Odille- brelocul este umbrelă, dar îi pot adăuga un quatrofoi de dragul tău. Poate imi iau şi un Trabant breloc
Cristina C, in ciuda buletinului meteo, am avut in Bucuresti o dimineata superba. Soare, cald, dar si un pic de adiere racoroasa.
Fuguta prin oras pt rezolvare de probleme, dar mi-am purtat colierul norocos si super-colorat, si m-am uitat si pe la vitrine. 🙂
@ODLM, dupa ultimile tale postari jucause inteleg ca ai terminat cu succes transferul pe noul computer. Ma bucur!
@Odille- n-am terminat transferul încă, dar mai fac pauze de cap, altfel aş vorbi numai în foldere şi files
@ODLM, imi pare rau ca inca mai ai de lucru. Iti doresc spor si sa se incheie asa cum iti doresti.
Sunt asa de dornica de soare, dar parca am adus ploaia cu mine. Mi s-au zburlit si floricelele de pe sandale, de atita umezeala.
Miine voi cauta o umbreluta galbena, ma gindesc ca in felul acesta voi avea sentimentul ca ma plimb sub un soare arzator. 🙂
Cristina C, ce este cu tine? Sper ca te simti bine si esti numai ocupata.
Noi iti simtim lipsa.
Buna Dimineata Tuturor!
Cu siguranta astazi voi cauta o umbreluta de ploaie galbena.
Veti vedea voi ce mesaje insorite va voi scrie de sub umbreluta! 🙂
O zi frumoasa!
@Odille- nu se găsesc umbrele galbene. Mai bine caută o floarea soarelui. De mâine, prognoza este că va fi un soare cu nişte nori trecători, deci lasă umbrela şi adu-ne soarele
@ODLM, cind ma gindesc la copilarie, nu pot sa nu ma minunez ce extraordinara perioada este in viata noastra. In mintea copiilor orice vis poate deveni realitate.
Eram la gradinita si la serbare, citiva copii am prezentat un dans in care Luna (o fetita ) si Soarele (un baietel) din citeva priviri s-au indragostit si s-au intilnit intr-un dans. Ceilalti dansatori, stelutele, completau tabloul.
Atunci, ni se parea asa de normal ca Luna si Soarele sa se indragosteasca, si sa danseze impreuna. Gindirea, in inocenta ei, nu era impiedicata de nicio lege. 🙂
@Odille- dar tu n-ai de unde şti că la scara universului, distanţa dintre Lună şi Soare este atât de mică încât ei sunt înlănţuiţi pe vecie într-un dans cosmic al unei iubiri cu raze nepieritoare
@ODLM, mi-ai dat o raza de speranta! 🙂
:)ODLM, si se termina cu m….m…., nu ?
@Călina- oare cine se termină cu m…m…?
Odille sunt aici!
Ma simt bine dar am avut asa de multe de facut zilele astea ca imi cam iese pe nas statul acasa. Am tot circulat de la un campus la altul si la unul din ele nu am “statia” mea de lucru asa ca nu indraznesc sa vin la voi.
E soare si cald si nu e umed…mi-e si friaca sa ma bucur.
Maine dupamasa plecam sa ne intalnim cu prieteni buni si foarte vechi… din copilarie in Pennsyvania caci la noi e weekend lung de ziua Canadei. Mi-am programat doua zile de cumparaturi cu fetele…abia astept.
VA urez un weekend de vis plin de soare si caldura!
@CristinaC- vineri este ziua Canadei şi luni a SUA. N-ar fi bine să le uniţi şi să aveţi liber şi luni?
Buna Dimineata Dragilor!
Cristina C, ai asa niste planuri frumoase pt weekend!
Sa fie frumos, sa va relaxati si sa va bucurati de compania prietenilor. 🙂
Ma voi intoarce si eu foarte curind.
@ODLM, dis-de-dimineata am fost la Nic, un magazin in Piata Amzei. Am sperat sa pacalesc ploaia, dar si pt ca am o zi foarte plina.
Bineinteles ca nu am pacalit-o. Ramin la parerea mea ca ne-ar trebui niste umbrelute transparente si pictate cu ratzuste, sau floarea soarelui, sau cu o puzderie de sori. 🙂
O zi frumoasa si sa ginditi pozitiv. Vor fi si zile fara ploaie, numai cu soare. 🙂
Omule… as vrea eu sa unesc aceste zile de sarbatori nationale macart in acest an cand pica vineri si luni. In general la noi zilele libere se “aranjeaza” in general lunea in afara de ziua Canadei care numai daca pica sambata sau duminica aveam luni liber in rest e libera ziua respectiva.