Feb 6, 2014
Vultur sau răţoi? To be or not to be
De multe ori, pe parcursul existenţei mele, m-am trezit că m-am asemuit cu o pasăre măiastră. Mi-ar fi plăcut să zbor, însă, în ciuda îndemnului clar “dacă mă mai săruţi cu frişcă pe nas, să ştii că zbori din bucătărie” totuşi am rămas pe poziţie. La spălat de vase.
Şi, ca orice pasăre, mă simt mult mai în siguranţă în pom. Dacă spun ceva (şi mai mereu spun ceva nelaloc, că doar d’aia mi-am ales să fiu Săgetător) sunt în pom. Dacă nu spun ceva, tot acolo mă găseşti.
Când sunt vultur, sunt emblema unui stat. Nu ştiu care. Unul la întâmplare. Şi mare… Când sunt răţoi, sunt emblema nătângilor. Nu vânez, nu hăituiesc prada. O iau de pe raft pe cea care scoate şăgalnic limba şi merg pe o bancă în parc să-i savurez compania. Dacă îşi mai şi conturează buzele cu ruj în oglinda laterală stânga a unei maşini trase pe dreapta, atunci am ştiut ce-am ales. Nu-i mai puţin adevărat că stocul este continuu asortat, dar s-a dovedit că alegerea mea a fost “all time-all weather, cu puf de pinguin, a nu se centrifuga”.
Adora are cu siguranţă halucinaţii. Bântuie mereu pricolici prin cameră şi ea nu-i vede. Şi asta numai de la mâncarea fără plumb pe care încearcă s-o impună. Zahăr: stoc zero, carne: stoc unu (un pacheţel pentru mine, cât cutia de chibrituri de barbeque), morcovi: stoc ca în seră, seminţe: stoc doi saci ca pentru însămânţări, iubire: stoc inepuizabil.
Este o luptă a minţilor. Ea încearcă să mă convingă că mă voi obişnui cu acest regim, că doar primii 27 de ani sunt mai grei ( credeţi-mă, resimt acest decalaj abisal ca un ghiftuit căruia nu-i ajung anii pe care să-i ardă până a ajunge la un nivelul ideal. De-aş putea rearanja trecutul. Să sar anumite pasaje şi să învăţ că n-ai mii de ani de irosit), iar eu încerc să-i vaccinez ideea că fără proteine ne vom sprijini reciproc ca să ne ridicăm din pat şi să înfruntăm tentaţiile cu pieptul gol. Mai mult ea…
Chiar nu ştiu ce să fac. Mă voi adresa nopţii, care am înţeles că este un sfetnic bun. Nopţilor cu ea…
Îmi aduc cu plăcere aminte de un episod pe când eram vultur aproape singur în cuibul meu de pe Venus. Dacă tot am pomenit de păsări, mă întreb de ce vrăbiile, nişte păsări atât de vesele, ciorovăite de cu dimineaţă, gureşe şi certăreţe pe pene pentru cuib, au penajul în culori terne maro cu pieptul gri deschis. O combinaţie ca cizmele Frosei care se urcă în Trabant pe partea opusă. Are ea o dogmă că înainte de a fi şofer la volan trebuie să treci pe locul mortului, să-l părăseşti imediat şi să i-l laşi vid celei cu coasa. După mine, aş surghiuni-o în Munţii Apuseni, unde nici moţii să n-o mai repereze. Nu pe Frosa…
O greşeală a naturii acest penaj bicolor. I-am spus Adorei că voi prinde toate vrăbiuţele care cresc pe lângă casa noastră şi am să le vopsesc punk: verde cu roşu, albastru cu verde, negru cu maro, mov cu roşu, toate anticombinaţiile Pământului. Mi-a interzis categoric şi nu din cauza culorilor, aşa cum m-aş fi aşteptat, ci a reţinut că se bălăcesc în praf. Nu m-aş mira să toarne spirt pe tot praful din curte.
Eram vultur deci. La Mall. Fusesem răţoi cu o oră înainte. Era o promoţie la apa minerală. Se apropie o crăiasă şi încearcă să aburce un bax cu 6 sticle în cărucior. N-am rezistat să n-o ajut. Era atât de încântătoare încât mi s-a dezlipit mânerul baxului şi dacă mă mai holbam mult mi s-ar fi dezlipit şi retina. Mi-a mulţumit frumos şi a întors capul să-mi zâmbească. Animat de intenţii, spun eu bune, i-am pomenit de promoţie şi i-am arătat cartonaşul pe care trebuia să-l completeze cu datele personale. Bineînţeles că nu avea pix şi eu aveam. Mi-a dictat datele, inclusiv telefonul mobil. Aş fi lucrat un an ca vatman la RATB, aş fi spălat vase la KFC, aş fi alergat după un cal verde pe pereţi, numai să fi fost eu nominalizat ca fiind premiul cel mare şi ea să mă câştige. Cu fundiţă şi papion. Gol. Papion aveam, fundiţă mi-ar fi pus organizatorii. Pe ea a câştigat-o altcineva. De câte ori sunam la telefonul acela îmi spunea “hai, lasă-mă că am treabă!”.
Am mai văzut-o o singură dată coborând scările la Metrou. Citea o carte păşind pe trepte în ritmul în care citea. În diagonală. Silueta şi mersul sunt inconfundabile. Mi s-a părut şi mai frumoasă. Pălăria mov cu boruri large şi un pardesiu ivoire, adus pe talie, îi dădea un aer de copertă. Nu-mi venea să cred că am cunoscut o făptură atât de suavă.
Fusei buimăcit de situaţie şi nu-mi dădui seama că ea se înghesui în ultimul vagon.
Auzii doar vocea robotului: “Atenţie, se închiseră uşile…”
Degeaba, că tot îmi voi aminti de ea.
Marinică, intrat în februarie
Marinica….păsările sunt cam zgribulite pe aici….ma tot întrebam unde s-au ascuns. Bine ca mi-ai spus…. Plec la mall sa imi caut cardinalul…
CristinaC- nici la noi n-au sosit încă păsările migratoare, dar le aştept cu ghiocei şi liliac şi lalele şi narcise şi eu.
Cine-i “cardinalul”? Este pasărea cardinal?
Caridinalii am vrut sa spun…am o pereche de câțiva ani intr-unul din brazii din curte http://en.wikipedia.org/wiki/Cardinal_(bird)
Foarte frumoase pasarele….
Si mockingbird am….dar am impresia ca nu sta pe aici iarna ca nu le-am văzut de mult….
La noi iar a nins…..si eu voi plânge in curând așa ca fetița din poza asta…..pe care nu o pot pune la tine pe blog….
Weekend de vis va urezvoua si fără ninsoare mie…
ODLM,
Happy Anniversary! Blogul a implinit 4 anisori. Felicitari!
Postari minunate, inspiratie si vizitatori dragalasi!
Iti multumesc pt bucuria pe care ne-o aduci.
ODLM,
Adorata fiind asa de adorabila, alintabila si dragalasa, 🙂 Marinica va trebui sa se antreneze pt a fi o adevarata Pasare Maiastra, 🙂 o combinatie intre un Vultur, curajos si protector, un fel de D’Artagnan, apoi un Canar dragalas, romantic, cu dulce grai, un fel de Ionel Teodoreanu, un Ratzoi, loial pt intreaga viata, linistit si impaciuitor, sper sa vin cu un exemplu in curind, si in combinatie sa fie si un frumos Cardinal, daca asa doreste Cristina, un fel de George Clooney. (Sunt deschisa la orice alt nume. Mi-a ramas in minte pt ca l-am vazut zilele trecute intr-un talk show la TV. 🙂
Odille- îţi mulţumesc pentru felicitări şi pentru faptul că ai rezistat toţi aceşti ani. Te numeri printre vizitatorii drăgălaşi.
Odille- am greşit puţin genul: eu sunt Pasăr Măiastru, dar combinaţia este prea letală cu atâtea paseri în ea cu calităţi atât de stimabile.
Ce “exemplu în curând”? Sunt foarte curios chiar aşa Măiastru cum sunt.
George Clooney este o adorabilă păsărică pentru unii.
CristinaC- nu am zărit prin ţara asta pasărea cardinal. Doar de pe Wikipedia o ştiu. Avem în schimb Pasărea Papă. Papă toate seminţele şi firmiturile pe care i le pun pe pervaz.
Suntem în plin weekend plăcut ceea ce vă dorim şi vouă.
ODLM, nu am urmarit deschiderea Jocurilor Olimpice pt ca la 11 dimineata noi trebuie sa mai si lucram. Ca urmare nu stiu ce au cenzurat canadienii. Insa m-a amuzat mult un articol dintr-un ziar rominesc conform caruia NBC le-a cenzurat tocmai pe mascotele Jocurilor Olimpice, ursuleti, pisici si iepurasi, pe motiv ca erau infricosatori. Se pare ca I-ar fi speriat pe americani. 🙂
Sunt uimita pt ca daca intr-un film american nu este macar o scena in care cel putin o comuna nu este distrusa, atunci nu are success.
Cit de groaznici au fost acesti ursuleti, pisici si ursuleti?
————————
Olimpiada Soci 2014: Ceremonia de deschidere, cenzurata in America: A fost un cosmar!
“Americanii nu au fost insa nevoiti sa suporte ursii, pisicile si iepurii infricosatori. NBC a editat imaginile si i-a scos din ceremonia de deschidere. Probabil au facut-o pentru a castiga timp, dar si pentru a-i salva pe americani de la acest disconfort psihic groaznic”, a completat sursa citata.”
http://www.ziare.com/olimpiada-iarna-2014/stiri-olimpiada-iarna-2014/olimpiada-soci-2014-ceremonia-de-deschidere-cenzurata-in-america-a-fost-un-cosmar-1281682
ODLM,
Incercam sa prindem crimpeie din Jocurile Olimpice alergind intre canalele americane si cele canadiene. Americanii ii prezinta pe americani si canadienii pe canadieni, asa incit am putea avea impresia ca Olimpiada este numai intre cele doua tari. 🙂
La Olimpiada din Nagano (Japan) parea ca singura competitie ar fi fost “Curling”. Dragii de ei maturau cu o constiinciozitate rar intilnita. Cred ca nici nu aveau aspirator acasa. 🙂
ODLM, iti multumesc pt impresia de “dragalasa”. Expresia “Birds of a feather flock together” trebuie sa fie adevarata, altfel nu ar fi rezistat de prin anul 1545. 🙂
http://www.phrases.org.uk/meanings/birds-of-a-feather-flock-together.html
Weekend placut tuturor!
ODLM, avem in Canada pasari care nu se gasesc in Romania, unele dintre ele sunt Blue Jays si Robins. Sunt foarte frumos colorate si the robins cinta diminetile non-stop incit iti trec grijile si supararile.
Odille- Robin este în România sub denumirea de măcăleandru. Chiar acum am unul care se vede de la fereastră şi care ciuguleşte boabele de struguri stafidite de pe gardul meu. Nu cântă pentru că este trist de vremea posomorâtă şi mai are şi gura plină.
Nu ştiu dacă aveţi mierle. Pare puţin contra naturii, dar mierlele nu pot scoate niciun sunet. Numai mierloii cântă şi ele se supun 🙂
Nu ştiu cum se traduce jaybird, dar când vii în Ro, adu-ne te rog şi nouă o pereche. Le dau papabun
ODLM,
M-am uitat pe google translate, si adevarat, sunt robins si in Romania, dar inteleg ca li se spune “prihor”. Coloritul este, insa, putin diferit. Nu-mi amintesc sa fi vazut prihori in Romania, si nici sa-I fi auzit cintind.
Pictures:
https://www.google.ca/search?q=Robin+picture&tbm=isch&imgil=M2kAlxnQvqOVjM%253A%253Bhttps%253A%252F%252Fencrypted-tbn0.gstatic.com%252Fimages%253Fq%253Dtbn%253AANd9GcSuzu98S4RkYvyjeGOqy-TR5HMizqTwDyKUOk_wHM8cdisgUg59fA%253B799%253B656%253B8XNwaoYhPpM4qM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Flegis.wisconsin.gov%25252Flrb%25252Fsymbols%25252Frobin.htm&source=iu&usg=__z_TZCALQ04mEYI5auarKd9f_9dM%3D&sa=X&ei=9Jb2Ut6sDMT4yAGC9YHYAw&ved=0CDsQ9QEwCQ&biw=1008&bih=636#facrc=_&imgdii=_&imgrc=M2kAlxnQvqOVjM%253A%3B8XNwaoYhPpM4qM%3Bhttp%253A%252F%252Flegis.wisconsin.gov%252Flrb%252Fsymbols%252Fimages%252Frobin_tif.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Flegis.wisconsin.gov%252Flrb%252Fsymbols%252Frobin.htm%3B799%3B656
—
In privinta Blue Jays, cele mai multe dintre rochitele mele sunt in culorile acestor pasari si eu pap numai ciocolata.
🙂 🙂
ODLM,
O bucurie! Doua dintre surorile Dufour-Lapointe, din Montreal, au cistigat aur si argint la Freestyle Skiing. A treia sora, desi a participat, nu a fost printre primele 5. Justine,19 ani, cea mai tinara dintre surori, a luat aur.
Sunt extraordinare! Sunt si frumusele.
Asa cum am mai comentat, cind merg la schi, eu stau in chalet si la o cafelutza si un muffin, vorbesc cu prieteni despre politica si spiritualitate. 🙂
http://www.ctvnews.ca/sochi/dufour-lapointe-sisters-win-gold-and-silver-in-olympic-moguls-1.1677142
ODLM,
In privinta cenzurarii papusilor uriase de la Deschiderea Jocurilor, noi cei de pe Noul Continent suntem un popor tinar, nu ca cei din Batrina Europa, suntem mai fricosi si mai sensibili 🙂 si trebuie sa fim protejati.
Am aflat, insa, ca in Canada acele imagini nu au fost cenzurate pt simplul motiv ca acele papusi au fost create de o firma din Montreal. Ne-am speriat rau, dar suntem patrioti si incurajam arta nationala. 🙂
ODLM,
Asa cum am spus, nu am urmarit decit reluari de la Deschiderea Jocurilor, dar am inteles ca rusii au avut un show despre istoria Rusiei, industrializare, etc.
Au avut si balet sau niste cintecele cu mesteceni romantici despre Gulag, dar despre cei 20 de milioane de rusi pe care cel care avea statuie la Herastrau i-a dat disparuti? Sunt numai putin curioasa. 🙂
Odille- da, ruşii au avut un show grandios de 3 ore şi nu înţeleg cenzura asta nord-americană. Este oare invidie? Totuşi, aţi avut un aliat nesperat în persoana premierului Medvedev care a fost filmat când a adormit în timpul spectacolului.
După asasinarea ţarului şi până în Gorbaciov, Rusia a avut nişte conducători care vor fi veşnic înfieraţi de istorie. Regretabil este că au aşezat pe tron, în toate ţările din lagăr, nişte marionete ale căror singure calităţi erau despotismul şi răutatea de a pune bocancul pe propriul popor.
Odille- măcăleandru sau prihor sunt aceeaşi denumire pentru această pasăre. Tot aşa cum: porumb, cucuruz, păpuşoi sau măgar, asin, bărbat.
Odille- era şi ruşine, cu atâta zăpadă în Canada, să nu aveţi schiori buni.
Echipele noastre de înotători, săritori de la trambulină, se antrenează noaptea în piscinele care sunt deschise ziua, publicului. Bazinele olimpice sunt sparte, neîntreţinute, în săli fără căldură. Mai avem puţin şi echipa de polo va juca în bazinul fără apă. Un handbal pe gresie. 🙂
ODLM,
Am urmarit cu foarte mare emotie competitia de Ice Dance skating.
Cred ca ati vazut-o pe Julia Lipnitskaia fetita de 15 ani? A fost un vis frumos pe gheata.
M-au surprins cei doi comentatori canadieni. Comentatorul a fost superb, nu mai stia ce cuvinte de lauda sa-i aduca. Unul mai frumos si mai adevarat decit celalalt. Comentatoarea (fosta patinatoare), femeie, a spus la un moment dat: Sigur ca este flexibila, are doar 15 ani! Numai ca a fost taiata cu bruschete de comentator, spre bucuria tuturor care o urmaream pe aceasta papusa care plutea pe gheata.
Recunosc, sufar pt toti cei care cad si as dori sa se dea mai multe medalii de aur pt aceeasi competitie.
ODLM,
“Odille- măcăleandru sau prihor sunt aceeaşi denumire pentru această pasăre. Tot aşa cum: porumb, cucuruz, păpuşoi sau măgar, asin, bărbat.”
Cam asa, si din unele dintre ele se poate face o papara minunata! 🙂 🙂
ODLM,
“Odille- era şi ruşine, cu atâta zăpadă în Canada, să nu aveţi schiori buni.
Echipele noastre de înotători, săritori de la trambulină, se antrenează noaptea în piscinele care sunt deschise ziua, publicului. Bazinele olimpice sunt sparte, neîntreţinute, în săli fără căldură. Mai avem puţin şi echipa de polo va juca în bazinul fără apă. Un handbal pe gresie”
Sa stii ca m-am gindit la cit de greu le este rominilor sa se antreneze pt sporturi de iarna si inot.
Cind am sosit in Canada, erau skating arenas peste tot, unde copii, adulti, patinau gratuit. A fost o surpriza pt noi. Copiii erau dusi la patinoar si cu scoala, dar cred ca toti parintii ii duceau pe copii la lectii de patinaj.
ODLM,
La cursul de patinaj primeau copii de la 4 anisori in sus. Insa la 4 anisori ii primeau numai cu un parinte. Eu sunt un anti-talent la sport si imi este o frica de orice. Dar ce nu face o mama pt copil? Mi-am cumparat un costumas in culoare de Blue Jay, ghetute albe si patine. Nu prea ma intereseau patinele dar erau obligatorii. Si o casca asortata.
Intram copiii si parintii pe gheata. Parintii linga perete unde era o balustrada si copilasii in fata noastra. Instructorul le spune prichindeilor sa vina in centru la el. Copilasii, desi habar nu aveau sa patineze, au pornit-o pe patine spre el, catinel, catinel, dara fara nicio problema. Parintii stiau sa patineze cu exceptia unui libanez si a mea. Noi doi ne tineam de balustrada. Cind fetita mea mergea spre dreapta, eu trebuia sa trec peste libanez, desprinzindu-ma de balustrada numai pt doua secunde. Cind pleca fetita lui, trecea el peste mine.
La un moment dat ne-a chemat si pe parinti in mijloc. Ceilalti parinti au zburat. Libanezul si cu mine ne-am desprins cu greu de bara. Ce sa facem, vroiam sa ia fetitele lectii.
Eu am cazut pe gheata pe spate, m-am lovit la cap si pt prima oara am descoperit ce inseamna sa vezi stele verzi. Numai ca eu am vazut negru si niste lumini aurii.
De atunci nu m-am mai desprins de bara. Nici libanezul, care s-a speriat de cazatura mea. 🙂
Imi este mila de Medvedev cind ma gindesc ce-l va mai ciufuli seful lui. Mititelul de el vroia numai un pic de somnel bun. Offf….. Abia cind s-a trezit a dat cosmarul peste el!
Odille- nu am văzut-o pe Julia la Sochi, dar sunt convins că aşa este cum spui. Am căutat o înregistrare cu ea pe YouTube de la Campionatul European de Patinaj de la Budapesta unde a ieşit pe locul întâi în ianuarie 2014. Este fantastică, inimaginabilă tehnică, graţie şi flexibilitate. Şi mai este şi frumoasă. Da’ rău!
La 15 ani, eram şi eu foarte flexibil. Mă lăsam ales. Cu vârsta însă, am devenit mai pretenţios 🙂 Mai aleg, mai discern, mai echilibrez emisfere…
Dacă ar fi să se dea medalii şi pentru cei care cad mai des, eu aş lua aurul, argintul şi bronzul. 🙂
Odille- cu o cască Blue Jay se văd numai steluţe albastru marin. În niciun caz negre cu lumini aurii. Căzătura se execută în şezut şi sprijinită cu mâinile. Probabil că aveai pudriera şi pămătuful în mâini şi le-ai protejat.
În altă ordine de idei, de ce n-aţi luat bara cu voi în deplasarea către centrul arenei? 🙂
Odille- Medvedev doarme cu poruncă, pentru că şeful lui este cel care taie şi spânzură din oraş până-n taiga. Singura lui problemă este că a avut expunere mondială când tocmai îşi îndeplinea sarcina. 😉
Superbă Iulia… A avut o performanța de excepție….
Cristina, asa este, programul de astazi al Yuliei a fost superb. O fetita super talentata, frumusica si gratzioasa ca o caprioara.
ODLM, imposibil sa gasesc o inregistrare a programului Yuliei de astazi. Imi pare rau ca nu pot sa-l postez.
Comentatorii I-au adus cele mai inalte laude, dar ne-au aratat si unele mici greseli pe care le-a facut. Insa, chiar si din aceste mici greseli Yulia iesea cu asa de multa gratzie, incit, as spune ca ele ar putea fi introduce ca figuri obligatorii, asa de dragute erau.
ODLM,
“În altă ordine de idei, de ce n-aţi luat bara cu voi în deplasarea către centrul arenei? :)”
Oh, din pacate nu se asorta cu costumasul si casca. 🙂 🙂
🙂 Mi-a placut ideea ta!
Buna Dimineata Dragilor!
La voi a sosit Primavara! Ce bucurie! Sa ne trimiteti si noua poze.
In privinta unui exemplu de barbat-ratzusc :), cred ca cei care au scris basme au facut un mare deserviciu barbatilor. 🙂
Desi am crezut ca voi avea o avalansha de exemple, nu am gasit niciun nume care sa fie loial pina la sfirstul vietii, impaciuitor si linistit. Se pare ca barbatii din viata reala functioneaza dupa scriptul “Tinar si Nelinistit. Ca urmare a ramas numai “Fat Frumos”. 🙂
Buna dimineata… cu putina zapada daca va lipseste…Primavara vrem si noi… nu numia in poze!
O saptamana frumoasa va urez!
Odille- eu am găsit pe YouTube câteva “clipuri” clipurile că ar fi de la prestaţia Yuliei de la Sochi. Erau numai nişte fotografii cu ea, iar durata era de câteva secunde. Sunt câteva milioane de cretini printre noi care fac astfel de glume cu aceeaşi denumire. De-aş avea o forţă specială şi timp de 7 zile să mă lase Dumnezeu să conduc eu iţele internetului. Le-aş înlocui providerul şi toată viaţa să nu vadă decât un singur site cu Ucigă-l Toaca care le strecoară viruşi în cafea de câte ori beau apă. Şi să le fie o seteeee…perpetuă
Odille- Făt Frumos este un basm visat de toate tinerele şi de care s-au convins femeile. Suntem tineri şi neliniştiţi până ne însurăm, apoi ne liniştim vreo 3 ani, devenim maturi şi neliniştiţi şi în cele din urmă, bătrâni şi proşti.
Da, ai dreptate, a rămas Făt Frumos. A rămas o legendă.
CristinaC- avem o zăpadă maro pe rigolele de pe străzi de nu-ţi faci o idee. Totuşi, o prefer în locul celei albe care îmi stă pe retină.
ODLM,
S-ar putea ca aceasta “neliniste” sa se datoreze unei gene inca de pe
timpul cind barbatii erau vinatori. 🙂
Crocodile Dundee a “walkabout ” pina “cind drumurile i s-au oprit la gasirea unei dulci iubiri. 🙂
Pina si Mos Craciun simte nevoia unui “walkabout”, de doua ori pe an ,dupa calendarul nou si cel vechi, dar o face pt a aduce bucurii copiilor mici si mari.
ODLM,
Batrini sunt numai cei care uita sa fie copii, sau care devin prea linistiti. 🙂
Odille- în ziua de azi, gena bărbaţilor vânători s-a translatat la femeile filipineze.
Crocodile Dundee ar mai fi colindat încă dacă nu-l prindeau crocodilii, iar Moş Crăciun când ajunge cu daruri la top-modele şi acestea îi spun poezii pe genunchi, lui îi ajunge de la un Crăciun la altul. E ostenit…
ODLM,
Stiu thailandezele, filipinezele si chinezoaicele sa prepare niste “potiuni miraculoase” pt “vinatori”, mai grozave decit cea din cazanul vrajitoarei din “Hansel and Gretel”. 🙂
Noi am cunoscut doi “vinatori”, care probabil ca ar fi rezistat la “remediile” “Zeitzelor” Vinatorii, pe curse scurte, dar la drum de 2 -3 ani, acel “remediu” a fost pasaport pt o alta lume.
Fericirea a fost de foarta scurta durata. “Zeitzele” au ramas cu casa si conturile, in cealalta lume totul fiind free.
ODLM,
Numai o intrebare. De cele mai multe ori cind intru pe blog, imi apare mesajul “….. is not responding, sau ” it is not responding due to a long script”. Sunt scoasa de pe blog chiar si cind trec de la o postare la alta. Din acest motiv apar ca si cum am intrat de multe ori, consecutiv. Acest lucru a inceput sa mi se intimple din acelasi timp cind nu am mai putut sa accesez postarile printr-un click pe postari folosind coloana din dreapta.
Odille si eu am avut in ultimele zile probleme cu intrarea pe blog sau cu “aspectul”. Arată de multe ori altfel si comentariile trec peste limita in care ar trebui sa fie….
Odille şi CristinaC- am încercat să remediez, dar se pare că este treabă de reprogramare şi voi apela la ajutor specializat
ODLM, Cristina, va multumesc. Gindeam ca fie computerasul meu imi face probleme, sau ca am vorbit un piculezt cam mult pe blog. 🙂
Sa aveti o zi frumoasa!
Va dau o veste proasta… a murit Shirley Temple… fetita dulce din filmele de care cel mia mult isi amintesc parintii nostri….
CristinaC- de azi dimineaţă şi televiziunile noastre dau imagini din filme cu dulceaţa de Shirley. Dumnezeu s-o aibă în pază.