search
top


Nessun Dorma

Laura Bretan, o cunoașteți, suntem mândri de ea, deși este din Chicago, este totuși din comunitatea românească de acolo. Vocea este de Golden Buzzer, neîndoios, dar interpretarea este arhaică și se vede de sus din dronă că profesoarea ei de canto a îndrumat-o spre stilul teatral, eminamente afectat care prea suferă evident. “R”-ul este prea accentuat pentru a marca dramatismul, pare mai degrabă o cifră, nu o literă. Nici Pavarotti când cântă vestita arie “Nessun Dorma” din Turandotul de Puccini nu marchează atât de pregnant “R”-ul, deși este unul dintre italienii care trăiesc din această literă. “Voglio ricordarmi questo corpo, ai raggione cara”.

Emanne Beasha- vocea nu-i joacă feste, are 10 ani și este mult mai naturală decât Laura la 13 ani. Ambitusul vocal este în formare, delicată, deși puternică, dezvoltă natural o atracție care te îndeamnă să-i urmărești parcursul, așa cum fac eu cu Amira de câțiva ani. Tatăl ei are o fabrică de înghețată care-i folosește la dresul de voce. Emanne, deocamdată, nu ia lecții de canto, dar va fi cu siguranță abordată de cineva. Sper să n-o convertească spre stilul filmelor vechi, în care doar câțiva actori jucau mutul cu aplomb, restul fiind culeși de pe Google. Îmi va plăcea s-o ascult pe Emanne și la 134 de ani. Sau invers, 431 de ani. Mai vedem…

Avantajul lui Pavarotti este timbrul și ambitusul vocal, cu un minus față de cele două fete, pentru că a fost urât ca un mistreț și deștept ca un învățat Ninja. “R”-ul care mă exasperează, este docil și mă lasă să ascult piesa fără să rămân țintuit pe antigrasseierea rusului în engleză.

Români, fac apel la voi să nu concluzionați că sunt exagerat de critic cu Laura, vocea ei este “out of this world”, dar poate citește și se debarasează de “R”-ul pregnant care strică ca sarea în cafea, nu în bucate.

O ceașcă de Turandot, acum…

Leave a Reply

CommentLuv badge
top
%d bloggers like this: