Un măgar de câine

Sep 24, 2013 Posted by omuldelamunte on Sep 24, 2013 in New Posts | 8 comments

Un măgar de câine

8 Responsesto “Un măgar de câine”

simf says:

September 24, 2013 at 14:24

orice pui care se respecta e un pic magar:) sau chiar mai mult.
mi-ai luminat ziua.
simf´s last blog post ..Ziua comunei – poze
omuldelamunte says:

September 24, 2013 at 14:48

Simona- eu aş zice că ta-su-i măgar. Şi-a făcut datoria mânat de plăcere şi acum nu-l mai interesează puii dacă cresc, dacă-i dă la şcoală, dacă-i învaţă iubirea de stăpân.
Odille says:

September 24, 2013 at 16:59

ODLM,

Oh! M-a suparat acest tata egoist!

Am urmarit de multe ori dinamica intre mame si cateii lor si comportamentul mamelor este exemplar. Ii hranesc cu devotament, ii alinta, ingrijesc, ii cara in botic, dar ii si mustruluiesc cind nu asculta, ciufulindu-le un pic blanita cu dintii.

In lumea oamenilor, am intilnit, rar, este adevarat, tatzi care sunt mai devotati copiilor, decit mamele.

Insa, as putea spune ca atunci cind tatal merge cu copilul pe strada, in 99% din cazuri, tatal merge in fata si copilasul alearga dupa el. 🙂 O mama normala, intotdeauna va merge cu copilul de minutza, sau in urma copilului.
omuldelamunte says:

September 24, 2013 at 18:02

Odille- foarte interesantă această observaţie cu privire la lumea reală. Delicioasă, ca de obicei…
However, dacă un tată merge înaintea copilului, instinctual, tatăl învaţă copilaşul să se descurce singur, să alerge pentru rezultate, nu să stea de mânuţă cu mama ca să fie ghidat de o altă voinţă decât a lui. Plus că îţi umple sufletul când copilul aleargă în urma ta şi strigă: “tatăăăă!”
99% dintre taţi se uită după alte mămici
Odille says:

September 24, 2013 at 20:44

ODLM,
🙂 Inteleg! Barbatii/taticii, genetic, sunt nascuti exploratori!

“Maturoiul” broscutei cu coronitza mai domoleste aceasta sete de descoperiri. 🙂
Odille says:

September 24, 2013 at 22:26

ODLM, cred ca nu inteleg bine. Guvernul vrea sa incaseze o taxa de sanatate pe chirii?

Nu am mai auzit asa ceva!
omuldelamunte says:

September 24, 2013 at 23:34

Odille- măturoiul nu vindecă chiar orice sete. Mai este şi setea cunoaşterii de sine, de tine.
Azi am văzut în parc un 1% cu un băieţel de mână. Se uita în pâmânt, deşi ispitele erau peste tot ca fluturii într-o poiană de narcise. Eu nu m-am putut uita în pământul lui. Era fad, fără forme, fără chemare.
O solicitantă la o agenţie matrimonială:
– Aş dori să cunosc un bărbat care nu fumează, nu bea, nu se uită la fotbal, nu se uită după alte femei. Aveţi aşa ceva?
– Da. În parcul din apropiere…
– E de la agenţia dumneavoastră?, întreabă doamna cu bucurie în glas…
– Nu, e din marmură!
omuldelamunte says:

September 26, 2013 at 12:24

Odille- Taxa de sănătate pe chirii (CAS) este introdusă de directivele europene. Nu ştiu dacă la ei se aplică, dar nouă ne-au introdus-o. Eu aş formula un astfel de text:
” Sunt salariat şi plătesc CAS acolo unde lucrez. Am un apartament pe care l-am închiriat unei familii. De ce să plătesc CAS şi pentru chiria încasată? Voi primi, în caz de spitalizare, să stau singur în salonul cu plasmă pe perete şi o infirmieră personalizată care să mă mângâie pentru plusul de CAS din chirie?
La fel, suma din chirie provine de la un chiriaş care îşi plăteşte CAS-ul, fie el salariat sau pensionar. Este deja purtătoare de CAS plătit. Şi atunci?Concluzia este clară: statul este un hrăpăreţ oriunde în lume”