Mami- Cezar și Cleopatra Stratan

Copiii cresc, sunt cei mai frumoși în viziunea părinților, cei mai deștepți în ochii bunicilor, cei mai normali în ochii privitorului nepăsător.
Numai mama îi ocrotește. Tata îi lasă să se descurce. Asta-i convingerea mamei.
O mândrie prost crescută nu te lasă expansiv să fii, cu brațele să-i cuprinzi și la piept să-i ții pe amândoi, pe amântrei, pe amântoți. Tu, bărbat fiind, ai un statut de stană. Cum poți schimba? Au trecut mii de ani de patriarhat, dar reminiscența matriarhatului și-a lăsat sigiuliul intact și și-a câștigat toate mamele de partea lui, deși matriarhatul este substantiv neutru și ar fi fost firesc să n-o țină într-o dungă pe-a lui. Până și eu mi-am iubit mama ca pe nimeni pe Pământ, dar tata a avut înrâuriri abisale în felul de a iubi oamenii. Și pe om cumsecade și pe om hapsân.

Știu, îmi veți fi potrivnice, am încercat să umblu într-o doară la sigiliu, dar mi-am rupt unghiile în eternitatea lui.

Ioana Ignat- Nu mă uita

De regulă, iubirile se prăbușesc în cafeneaua unde lumina-i obscură și-și face cale prin pereți tapetați cu tristețile celor lăsați în plâns. Amintirile se năucesc în tumbe, doar-doar să capete din nou contur, așa cum se nășteau odată în parcul cu roade imaginate în mângâieri pentru viitorul în doi. Gheața din pahar se umflă într-un veritabil iceberg și-i desparte nedrept, fiecare pe legea sa.
Când faci apel la bunăvoința lui, uită-i zâmbetul sarcastic și dorește-i să-și strunească noua blondă, o arătare inaptă de alte sentimente în afara extazului de opulență în care tânjește să trăiască. Vino tu, cea părăsită, alătură-te-mi-te și ai să simți, asemeni mie, că iubirea este un haos pentru alții și nu pentru noi!
Nu mă uita, de-ar fi să fiu și numai floare!