search
top

Musette

Cu pălăria începe eleganţa Opincuţele sunt extrem de dăunătoare. Bărbaţii poartă toată viaţa pantofi fără toc ( cu excepţia lui Napoleon şi Sarkozy) şi uitaţi-vă cât de dăunători sunt! Târlicii sunt o expresie consacrată a ineleganţei. Chiar şi denumirea opincuţelor te duce cu gândul la străbabele lor opincile, doar că le-au dispărut obielele. Degeaba se numesc şi balerini,... read more

Silueta

Verigheta, unde-i verigheta? Îmi iau câteodată liber şi plec singur la mall. Ca un taximetrist plictisit de un client care îi indică pe ce străzi s-o ia, chiar dacă-i interzis, pentru că aşa vine el pe jos de la piaţă. Am cumpărat nişte rechizite de birou şi stăteam la rând pentru factură imediat după o siluetă care, fiind cu spatele, parcă îmi surâdea. Apare un băiat cu briantină... read more

Matca

  Staţiunea Cheia este frumoasă pentru că şoseaua naţională trece prin ea şi iedilului i-ar fi fost ruşine s-o lase neîmpodobită cu vile la drumul mare, aşa că a dat terenuri fără număr din păşunea unui târguşor odată liniştit, fără bucureşteni, fără muzică populară, fără miasme de mici şi peşte cu ozon. Drumurile adiacente, majoritatea perpendiculare pe şosea şi... read more

Need4Speed

Share this:ShareFacebookLike this:Like... read more

Zâmbet

Treci de tărâmul norilor dacă poţi, iar trofeul va fi splendoarea Andreei Marin Începe-i dimineaţa cu un zâmbet şi ai linişte toată ziua. Nu va suna să te roage să-i iei aspirină de la farmacia de sub biroul tău şi nici nu-ţi va spune să-i laşi maşina pentru că are de dus la croitoreasa de sub biroul ei. Dacă totuşi îţi dă telefon noaptea- ceea ce-i foarte probabil, dat fiind... read more

Hanul lui Manuc-renovat

  COMOARA DIN CENTRUL VECHI. Cum arată noul Han al lui Manuc renovat de familia Cantacuzino.   Nu cred să existe prea mulţi români care să nu fi auzit de Hanul lui Manuc. Dar sunt sigur că-i numeri pe degete pe cei care mai ştiu câte ceva despre soarta... read more

Forever Tango

Share this:ShareFacebookLike this:Like... read more

Timeia

Nu cred că acul este destul de mare pentru o surpriză. Am revăzut-o ieri pe o arteră principală a urbei. Timeia avea chef de vorbă şi mi-a zis că o cafea i-ar prinde de minune la ora când alţii muncesc şi se uită pe fereastră ca de după gratii. Ce căutam eu la ora aia pe stradă? Ca să spulber insinuările, nu mă duceam la ea, mă duceam la alta. Pentru o radiografie a stării de spirit... read more

top
%d bloggers like this: