search
top
Currently Browsing: Ale altora

Boris Potskov

Dacă o să vă uitaţi pe pereţi, o să sesizaţi că şi muzica lui Boris Potskov -”Beauty”- este superbă.

Pepsi- just lunch

Kinobe- chill-out music

Călătorie prin patrii- click şi acolo eşti!


Plangere

Despre mame

Un mamă grijuliu

Raspunsuri date de copii din clasa a doua la urmatoarele intrebari:

De ce a facut Dumnezeu mame?
1). Ea e singura care stie unde e banda de lipit.
2). Mai mult ca sa curete casa.
3). Sa ne ajute pe noi cind ne nastem.
Cum le-a facut Dumnezeu pe mame?
1). El a folosit pamant, cum ne-a facut si pe noi.
2). Magie, plus putere suprema, si a amestecat mult.
3). Dumnezeu a facut mame la fel ca mine si tine … Numai ca el a folosit piese mai mari…
Din ce ingrediente au fost facute mamele?
1). Dumnezeu a facut mame din nori si par de inger si cele mai
frumoase lucruri din lume si o masura de severitate.
2). Ele trebuie sa aiba startul din oase de om. Dupa aia s-a  folosit foarte multa ata, ma gandesc.
De ce Dumnezeu te-a dat pe tine mamei tale si nu la altei mame?
1). Pentru ca noi sintem neamuri..
2). Dumnezeu a stiut ca ea ma iubeste mai mult decat mamele altor oameni.

Ce fel de fetita a fost mama ta?
1). Mama mea a fost totdeauna mama mea si nimic altceva.
2). Nu stiu, ca nu am fost pe vremea aia, dar cred ca a fost mare sefa.
3). Altii imi spun ca ea era buna candva.
Ce a trebuit sa stie mama ta despre tatal tau inainte  ca ea sa se casatoreasca cu el?
1). Numele lui de familie.
2). Ea a trebuit sa stie trecutul lui. Daca a fost un escroc? Daca se imbata cu bere?
3). Daca face cel putin $800 pe an, daca el a spus ‘nu’la droguri si ‘da’ la treburile casei?
De ce mama ta s-a casatorit cu tatal tau?
1). Tatal meu face cele mai bune macaroane din lume. Si mama mea mananca mult.
2). Ea a devenit foarte batrana si nu mai putea sa faca nimic fara el.
3). Bunica mea mi-a spus ca mama mea nu a avut sapca gindirii pe cap cand s-a maritat cu tata.

Cine-i boss la voi in casa?
1). Mama mea nu vrea sa fie boasa, dar ea trebuie sa fie pentru ca tatal meu e pampalau.
2). Mama e. Poti sa-ti dai seama dupa cum face inspectia camerei mele. Ea vede orice sub pat.
3). Eu cred ca mama e, numai pentru ca ea are mai multe de facut decat tatal meu.
Care-i diferenta dintre mama si tata?
1). Mama lucreaza la lucru si lucreaza acasa, iar tata lucreaza numai la lucru.
2). Mama stie cum sa vorbeasca cu profesorii fara ca sa-i sperie.
3). Tatii sint inalti si puternici, dar mama are puterea reala, pentru ca ea este cea pe care o intrebi cind vrei sa perteci o noapte acasa la prieteni…
4). Mama are magie, ea te face sa te simti bine fara doctor.
Ce face mama ta in timpul liber?
1). Mamele nu au timp liber.
2). O auzi pe ea zicand ca plateste facturi toata ziua.
Daca ai putea sa schimbi ceva la mama ta, ce ar fi?
1). Ea ma obliga tot timpul sa imi tin camera curata. As sterge asta din ea.
2). As face-o mai desteapta. Atunci ea ar sti ca sora mea e  cea care a facut prostii, si nu eu.
3). Eu as dori ca ea sa scape de ochii invizibili de la spatele capului.

Nesimţirea ucide!

Nesimtirea Ucide!

Articol de Sandra Pralong, aparut in Revista 22.


Intr-un articol mai vechi, Andrei Plesu spunea ca marea diferenta intre Est si Vest consta in curatenia toaletelor. Intr-un registru complementar, mizeria toaletelor noastre e poate doar o reflectie a ocazionalei mizerii a caracterului nostru. Toaletele se spala ceva mai lesne si mai des – deja o toaleta murdara a devenit o exceptie pe alocuri in Romania -, dar in registrul caracterului pare ca lucrurile stau fix pe dos. Oamenii civilizati devin din ce in ce mai rari in Romania. Nu vorbesc aici de mari trasaturi de caracter precum onoarea, corectitudinea, verticalitatea, care sunt o alta poveste trista – vorbesc pur si simplu de insidioasa nesimtire, un cuvant, in treacat fie spus, intraductibil in alte limbi, pesemne o marca a copy-rightului tipic romanesc.

Bineinteles, la noi se mai pastreaza la naftalina vechile maniere, barbatii de o anumita varsta inca isi mai scot palaria cand intalnesc o doamna, ba chiar si cei mai tineri cateodata isi amintesc sa schiteze un sarut de mana. Dar nu in asta consta politetea, astea sunt doar bunele maniere ale unei lumi apuse aproape peste tot, in Est si Vest. Manierele sunt o poleiala colorata peste sabie, facuta sa ascunda ascutimea lamei, pe cand politetea adevarata este, pur si simplu, sa-ti tii sabia in teaca si sa nu o scoti nici macar atunci cand crezi ca ai dreptate si ar parea firesc sa o utilizezi. Messieurs les Anglais, tirez les premiers!

Cea mai buna definitie ar fi ca politetea inseamna sa ii protejezi pe ceilalti in primul rand chiar de tine insuti, ca sa zic asa, sa eviti sa ii incomodezi cu actele tale, cu vorbele tale, cu zgomotele tale, cu mirosurile tale, cu problemele tale, cu parerile tale, pe scurt, cu prezenta ta. Asta suna de-a dreptul halucinant in Romania noastra, in care toti fac eforturi sa le fie cat mai remarcata prezenta, nu cat mai stearsa…

Pentru cine a trait in strainatate, nesimtirea probabil ca este lucrul cu care te acomodezi cel mai greu in Romania. In strainatate nu prezenta ta este cea pe care o fluturi sub nasul celorlalti, ci realizarile tale – este foarte diferit! Acolo, oamenii de mici invata sa se menajeze unii pe altii, sa-si respecte spatiul vital fara intruziune – nu pun muzica tare, nu trec cu viteza pe langa tine, nu-si pierd cumpatul si se ratoiesc la tine fara motiv; si daca o fac, e din greseala, sau intr-un moment de absenta. De obicei se sesizeaza singuri c-au trecut peste acea linie invizibila si au intrat neinvitati in spatiul tau, iar atunci isi cer scuze, imediat. Strainii dezvolta de mici acel al 6-lea simt, ca nu trebuie sa incomodezi pe celalalt ca sa te poti, la randul tau, astepta sa nu fii incomodat.

Reciprocitatea functioneaza ca un cerc virtuos si daca, din greseala, se intampla ca acea fina granita sa fie incalcata, exista un intreg ritual de restaurare al echilibrului prin scuze formale, care nu doar sunt oferite, dar trebuie de asemeni acceptate. Astfel se inchide cercul, cand cel ofensat accepta scuzele ofensatorului. La noi, nu numai ca oamenii nu se scuza cand gresesc dar, daca le atragi atentia ca ceea ce fac te incomodeaza, tot ei sunt cei care se mai si ratoiesc la tine, sau devin agresivi… Pe mine una, asta ma omoara.
De aceea am lansat o mini-campanie, un fel de “desteapta-te romane!” din somnul nesimtirii. Campania e mica, pe masura mijloacelor limitate ale fundatiei pe care am creat-o: Etica in Romania (cum suna asta?! Tema mare, bani putini… www.SynergEtica.ro). Ne-au ajutat cei de la CENTRAS, o organizatie umbrela pentru ONG-uri. Astfel, in iarna aceasta, unii bucuresteni au putut sa vada cateva panouri publicitare pe care scria exact asta: “Nesimtirea ucide!” cu litere mari, negre, intr-un chenar, utilizand acelasi grafism ca in avertizarile de pe pachetele de tigari. Panourile au fost afisate la Teatrul National, la Sala Palatului, iar acum mai sunt pentru cateva zile pe bulevardul Iancu de Hunedoara, in fata Citibank si pe Calea Victoriei, la CEC. E un strigat de disperare despre cata nepasare, rautate si egoism exista in societatea romaneasca.

Nu stiu cat e de eficace sa strigi in gura mare ca “Nesimtirea ucide!”, ca “Ura dauneaza grav sanatatii!” sau ca “Rautatea urateste!”, dar asta este ceea ce simt si a trebuit sa-mi exprim frustrarea prin postere sau prin abtibilduri (care sunt distribuite din mana in mana, pentru moment. Le puteti comanda la synergetica@synergetica.ro). Poate ca oamenii ar trebui, mai curand, luati cu binisorul si ar trebui sa le spunem ca: “Bunatatea infrumuseteaza!”, sau “Cand iti pasa, te imbogatesti!” etc.

Dar altceva am vrut sa exprim prin utilizarea aceluiasi limbaj si grafism ca si cel al avertizarilor de pe pachetele de tigari: pentru mine, nesimtirea, rautatea si ura sunt un cancer al Romaniei de azi. Singura diferenta e ca moartea nu e lenta prin nesimtire, ci e fulgeratoare, iti taie rasuflarea cand esti victima ei. Fiecare fibra a corpului tau moare cand cineva, prin gesturi sau atitudinte, iti arata ca, de fapt, tu nu existi, ca esti o fantoma care, cel mult, ii sta in cale… Iar nesimtirea, contrar cancerului, e la fel de contagioasa ca si gripa – se ia intr-o clipa de nepasare.

Caci nesimtirea inseamna, intai de toate, nepasare, iar nepasarea omoara de fiecare data: fie ca e in dragoste, in prietenie sau in politicile publice, nepasarea isi condamna victima la inexistenta. Poate ca, mai intai, e necesar sa fim constienti de puterea noastra de a face rau, ca sa ne putem decide de a face bine. E un act de profunda civilizatie sa intelegi ca atentia, grija si politetea inseamna respect – iar asta invie imediat, da viata. Nici nesimtitii nu pot supravietui fara respectul celor din jur, iar ca sa primeasca respect, trebue mai intai sa il ofere, iar atunci nu mai sunt nesimtiti!

Filme romanesti

Un link cu unele filme romanesti:

http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Filme%202010

Car parking Bucharest,….ăăăă Budapest!

Jackie Evancho

« Previous Entries

top