search
top


Brăduţ Pitt

Azi l-am produs. Mai mult Ilinca, eu doar am ţinut-o…

93 Responsesto “Brăduţ Pitt”

  1. CristinaC says:

    Ce frumos e !

    Sa va bucurati de bradut si de sarbatori!

  2. iana says:

    Ba al nostru-i mai frumos! sic! 🙂
    eu l-am produs si-l imbunatateste Ana in fiecare zi. 🙂 de simbata seara e tot sclipici ca pune mina pe fundite, pe globuri, pe tot-tot din brad. sper ca bradul nostru sa reziste asalturilor zilnice.
    Ieri seara am pus-o la colt. (m-am simtit tare rau ca a trebuit sa o pedepsesc). Are un Pluto mare cit ea. si mai are si filme cu Pluto si Mickey & Co. Intr-unul dintre filme Pluto sare peste bradul de Craciun, strica toate ornamentele, face dezastru. si ieri fata mea l-a luat pe Pluto al ei si l-a aruncat peste brad. mi-a stat inima. nu m-am asteptat. am tipat. mi-a explicat ca asa e filmul si am zis… wait a minute! ca stiu si eu filmul. ce face Mickey? Il da pe Pluto afara si il trimite in casuta lui de ciine fiindca a fost obraznic. deci treci si tu la colt, obraznico. printre lacrimi si “nu mai fac, mami” m-a intrebat: mami cum sa ma duc eu la tren acum? ca Pluto dupa ce e pedepsit fuge cu trenul si se duce la Santa sa ii ceara ajutorul.

  3. CristinaC says:

    of, of, iana… sper ca nu ai tinut-o pe Ana la cot mai mult de un minut… nici macar nu a daramat bradul! Vorbesc si eu… cand erau ai mei mici si eu veneam stesata acasa…nimic nu mai era vesel ca in desene animate.

  4. Marina says:

    Superb bradul ! Ma bucur de bucuria voastra ! Am iubit Craciunul de cand ma stiu , de fiecare data eram atat de bucuroasa si entuziasta , ma pregateam din octombrie pentru sarbatori … pana anul trecut cand tatal meu a plecat spre ceruri in ajunul Craciunului ….Anul asta comemorez o mare tristete , unde sa mai incapa si-un strop de bucurie ? Mi-e teama ca nu va mai fi niciodata la fel ca altadata .
    Iertati-ma , nu am vrut sa va intristez dar pentru ca sunteti prietenii mei trebuia sa va spun , ca sa nu va intrebati de ce nu simt anul acesta bucuria si magia sarbatorilor de iarna.
    Bucurati-va si iubiti Craciunul !

  5. Am văzut până acum filmul “Das Leben der Anderen” ( Viaţa altora) cu subtitrare în engleză. Filmul este cutremurător şi surprinde episoade din viaţa unor artişti supravegheaţi de STASI în RDG, cu câţiva ani înaintea căderii Zidului Berlinului. Acţiunea este de un realism ieşit din comun. După ce se termină filmul, stai cu ochii pe pereţi şi repeţi în minte scenele care-ţi pătrund pe sub piele.

  6. oachi says:

    Frumoasă cetină impodobită ! Dar voi ? Pe unde v-aţi Pit-it ?

    Iana, citind ce a făcut draga de Ana, atât de tare m-am transpus incât am vizualizat scena inainte de a citi tot şi am crezut ca s-a aruncat ea peste brad :)! M-am liniştit ! Ai rezistat să fii serioasă când ai pedepsit-o şi să nu râzi ?

    Marina, pentru Univers Crăciunul e la fel mereu şi mereu. Pentru unii din noi, nu (şi nu vorbesc doar …vorbe …). Dar Timpul va aduce Crăciunul de altădată, ai sa vezi.
    oachi´s last blog post ..LOVE AND MARRIAGEINCOTRO

  7. @CristinaC- bag mâna în foc acum, că vă veţi bucura şi voi de brad şi de familie, atunci.

  8. A venit Iana, dar n-a venit singură. A adus şi ecoul drag de care am prins eu slăbiciune mai de mult. Iana. zi-i că o duci tu cu maşina la tren şi să vezi ce-ţi sare de gât şi-ţi dă toată dragostea de care este ea în stare. Ce să spun? Sărut-o din partea mea şi asigur-o că voi cumpăra un Pluto ca să-l anin la mine-n brad ca să mă gândesc la ea.

  9. @Marina- şi pentru mine strălucesc beculeţele de Crăciun, mai sărace în lumină de la plecarea tatălui meu anul trecut în noiembrie. Să le fie pace, acolo sus!

  10. CristinaC says:

    Omule, Marina, tata s-a dus acum trei ani si imi lipseste foarte mult caci el era cel asezabrdul in suport si era cel care ne mobiliza sa facem de toate pentru ca asa trebuie de Craciun, Acum ne lispesec cel mai mult cei dragi, de sarbatori. Oricum Craciunul cu copii mici are alt farmec, Cand ii vedeam cum se bucura de tot… acuma sunt acasa, dar bucuria din ochii lor cand erau mici…imi lipseste mult. Poate se va repeta cu nepotii.
    iana sarut-o pe ana din partea mea si spune-i ca la mine are voie sa faca tot ce ii trece prin minte.
    Omule ma apuc si eu de Brad… in weekend!

  11. CristinaC says:

    PS… de brad ca BRAD nu e pentru mine, chair daca imi place…
    Raman la Robert Redford… generatia mea il iubea! See The Great Gatsby!

  12. Odille says:

    Dragilor, sa ne adunam in jurul Bradului impodobit si sa-i cintam:

    O Christmas Tree NorthPoleChristmas

    http://www.youtube.com/watch?v=9_3ngTHs6gA

    Nana Mouskouri – O Tannenbaum

    http://www.youtube.com/watch?v=2lhQ_hBT7lA&feature=related

    (Sper sa reusesc sa intru miine pe blog)

  13. simf says:

    omule de la munte, asa pofta mi-ai facut cu bradul… noi (in familie) avem deja traditie: il impodobim pe 23. sau, mai bine spus, ii impodobim, ca unul va sta in casa (artificial, micut, pe care-l vaneaza motanii ca sa fure globurile) si unul afara, plantat in decembrie anul trecut (pe care il curteaza cainii si-i fura beteala).
    deja miroase a sarbatori asa, de dimineata, cu bradul vostru cel frumos.
    simf´s last blog post ..Schimb confort urban pe libertate rurală 78 Fermier- cumpăr unelte v12- ab medio

  14. ovidius says:

    Vai! Ce mare si frumos este!! Iti dai seama cate cadouri intra sub el… 😀 stau bine si ma gandesc, Mosul va lasa toate cadourile voua din cauza bradului >:P

  15. Anca says:

    Şi-acum unde mai beţi ceaiul dacă nu-i masa?
    Anca´s last blog post ..Amintiri din copilărie – 1Poarta

  16. @Odille- ne-am adunat! Începe tu!

  17. @Simf- Mie-mi pare rău că n-am avut timp de Sf.Nicolae să-l împodobim. Aştept sărbătorile cu nesaţ şi aşa vin mai repede. Trebuie să le invoci…

  18. @Ovidius- Din păcate, nu pot posta pozele la rezoluţia lor iniţială pentru că vi s-ar încărca foarte greu. Bradul ar fi mai frumos astfel. Dar cel mai frumos este sub el, iar când vin cadourile nu se mai vede bradul.

  19. @Anca- masa, muzica şi dansul s-au mutat în altă cameră.
    Momentele sublime sunt atunci când ne vin cei 5 studenţi la Teologie şi ne colindă în Ajunul Crăciunului. Abia atunci se încarcă sufletul.

  20. calina says:

    🙂 esti nebun 🙂

  21. Ana-Bell says:

    Buna dimineata, dragilor 🙂
    ODLM, eu am o imaginatie cam bogata. Vad cum in locul bradutului era o masa si cum pe masa era un Johnny Walker si undeva ardea focul in camin si fotoliile va imbracau hainele in piele. Ai inlocuit masa in mod ingenios, nu m-as fi gandit niciodata sa pun acolo un brad de Craciun 🙂 🙂 Craciunul mi-e tare drag si mie, pentru ca e o sarbatoare a nasterii, a vietii. Desi pentru romani, in general, pentru cei foarte credinciosi, in special, se spune ca Pastele ar fi cea mai importanta sarbatoare religioasa; pe mine ma pune pe ganduri in fiecare an. Iubesc, insa, Craciunul, cu toata puterea copilului pe care viata l-a facut sa se ascunda in noi, dar nu l-a ingenuncheat cu adevarat niciodata 🙂

  22. Ana-Bell says:

    Pana si pisica s-a linistit cand a vazut ca bradul e unde trebuie:
    http://www.youtube.com/watch?v=csQR9D2ghFk

  23. Ana-Bell says:

    Marina, te imbratisez strans. Nu doar Craciunul, ci nimic nu mai e la fel cand ne pleaca cineva drag. Dar cat timp e in sufletul nostru, e inca aici, nu doar acolo, sus.

  24. calina says:

    Ana… chiar crezi ca s-a linistit? m-am dus sa vad , si m-am turat instant :)…eu nu inteleg un singur lucru: cum naiba sunt destepte :)… ca eu observ contrariu

  25. Ana-Bell says:

    @Calina: vorbim in continuare despre pisici ? 😀

  26. Ana-Bell says:

    Si ultimul comment matinal, sa nu va plictisesc (too late, zise cineva 😀 )
    @CristinaC: nu l-as da pe Robert Redford pentru nici un Brad, oricat de angeli(ni)c ar fi el. Eu as alege “Out of Africa”, filmul meu de suflet.
    “He even took the Gramophone on safari. Three rifles… supplies for a month and Mozart. He began our friendship with a gift. And later…not long before Tsavo…he gave me another. An incredible gift. A glimpse of the world through God’s eye. And I thought…”Yes, I see. This is the way it was intended.” I’ve written about all the others…not because I loved them less…but because they were clearer, easier. He was waiting for me there. But I’ve gone ahead of my story. He’d have hated that. Denys loved to hear a story told well. You see… I had a farm in Africa…at the foot of the Ngong Hills.”
    http://www.youtube.com/watch?v=LoAz-pyHw8c&feature=related

  27. @Călina- oare de ce merit aşa un compliment?

  28. calina says:

    @ Ana… 🙂 nici tu nu esti departe de ODLM… 🙂
    Dar ai dreptate, nici eu nu l-as inlocui pe RR cu nimeni 🙂 si Out of Africa este intr-adevar una dintre cele mai frumoase povesti de dragoste 🙂

  29. calina says:

    era in sensul bun al cuvantului, daca pot sa ma exprim asa 🙂

  30. @Ana-Bell- Johnny Walker şi-a luat tălpăşiţa şi ne încălzeşte deja interiorul. Măsuţa pentru taifasuri s-a mutat temporar, dar avem taifasuri peste tot prin casă, pe unde ne prind. Crăciunul este vesel şi spectaculos, mult mai spectaculos decât ouăle roşii…

  31. @Ana-Bell- imposibil de imaginat că o pisică poate strânge în braţe o păpuşă cu atâta afecţiune. Şi totuşi…

  32. @Călina- abia acum am înţeles că sunt un nebun glumeţ 🙂

  33. Ana-Bell says:

    @Calina: asa e, nu sunt departe, uneori ne desparte doar un comment 🙂 Ca-s nebuna stiu de mult, ramane intre noi si asistenta care imi da calmante 🙂 Mi-ai facut un compliment ca o pereche de manusi in miezul iernii. Nu suport oamenii care isi uita doza zilnica de nebunie 🙂

  34. Ana-Bell says:

    @ODLM: e un ursulet, nu o papusa 🙂

  35. @Ana-Bell- şi ursuleţii sunt păpuşi. Când eram mai mare, eu dormeam cu o păpuşă în braţe căreia îi ziceam “ursuleaţă”.

  36. @Călina- după cum observi, s-au înscris benevol doi în această categorie şi încă mai facem înscrieri.

  37. Ana-Bell says:

    @ODLM: eu zic sa fie cu proba de admitere 😀

  38. Odille says:

    Ati intrat in verva Sarbatorilor, observ cu mare placere. Nu stiu daca sa intru pe blog si eu, sau sa va las sa depanati povestile incepute.

    Dragele mele Marina, Cristina C si Dragul meu ODLM, multi dintre noi simtim lipsa celor dragi, iar in timpul sarbatorilor ne este si mai greu. Insa, gindesc ca ei traiesc prin noi, prin amintirile noastre dragi.
    Cintind colinde la brad, cint ceea ce m-au invatat ei, ceea ce cintam cu ei, si ei sunt aproape. Este un prilej de a fi impreuna, de a fi din nou un copil fericit

  39. Odille says:

    @ODLM, nu stiu de ce, insa si eu iubeam mult ursuletii, si pe toti ii numeam “Martinel”.
    Imi botezam papusile si mama mea invita citeva fetite si un baietel la ceremonie. El era preotul si eu ii suflam slujba. 🙂
    Am avut si o nunta, a unei papusi cu un Martinel.
    Si acum am doi Martinei in casa si din cind in cind stam la taifas. Nu mai incerc sa-i casatoresc, insa. 🙂

  40. Odille says:

    iana, mesajele tale cu Ana ne aduc dulceata copilariei. Nu se poate un Ajun de Craciun mai frumos decit cel vazut prin ochii copiilor.

    Cind fetita mea avea un an si jumatate si a vazut bradul impodobit, cu lumini si artificii (pe atunci mai aveau voie sa vinda in Toronto, artificii germane), a inceput sa tzopaie si cu ochisorii mari, nu mai spunea decit “HI! HI! HI!……

  41. Odille says:

    Va spun o poveste pt a va ilustra cum oamenii se pot bucura de tinerete pina la adinci batrineti. Totul depinde de cultura care le formeaza felul de a gindi.
    De fapt acest lucru m-a surprins mult cind am ajuns in Canada, doamne in virsta, avind peste 80 de ani, imbracate in roz si baby-blue si cu o mentalitate tinara.

    De citeva zile am intrat in marea agitatie a sarbatorilor, cu ambalare de cadouri si distribuire si iar cumparaturi de cadouri….
    Insa, ieri am reusit sa ajung la coafeur. Pe scaunul de linga mine era o doamna in virsta (canadiana), cocheta si vioaie de iti era drag sa te uiti la ea.
    Am aflat de la cel care ma coafeaza ca doamna avea intre 86 – 88 de ani.

    La un moment dat ma intreaba:
    -I like your make-up, what are you using?

    Eu
    – I am wearing just some very light powder, that’s all!

    Doamna in virsta
    – Oh! I have a very good make-up now, I have ordered it from a magazine.

    Mi-a facut asa de mare placere, sa vad o doamna de 86 de ani, care sa fie asa de preocupata sa arate bine, incit are dispozitia si dorinta de a cauta machiaje prin reviste .
    Aceasta mental power este extraordinara. Ii da posibilitatea sa traiasca in mod tinar la 80 de ani.

  42. CristinaC says:

    Buna dimineata lume vesela!
    Ana-Bell, you made my day! Out of Africa este si va fi filmul meu preferat, la fel si cei doi actori. Am vazut filmul de foarte multe ori (15 +) si ultima data cand am dat peste el pe un canal cu filme vechi… s-a ars mancarea. E ca o vraja pentru mine.
    Omule mi-ai dat o idee nemaipomenita cu bradul … scot si eu masuta din living. La noi statea in fata ferestrei si trebuia sa gasesc loc plantelor (cam multe) de acolo.
    Vad ca lume noua pe aici…welcome!

  43. @Odille- mă rog ca la 85 de ani să nu mă dau cu pudră şi fond de tren. Crezi că asta îmi va tonifia menta pauăr?

  44. @Ana-Bell- cine-i sisi, se cunoaşte de la Poşta Vitan…

  45. @Odille- este şi normal “Martinel” ! “Martinica” n-ar fi fost normal şi ar trebui să facem schimb. Eu îţi dau bucătăria mea de jucărie (are doar butelia goală, restul este funcţional). Îţi spun de pe acum că nu-ţi convine…

  46. Odille says:

    @ODLM, la 85 de ani putem sa ne dam/sau nu, cu ce vrem noi, chiar cu pudra de sine de tren. Important este sa gindim tinar. Daca, insa, incepem sa mergem la culcare cu ursuleti, deja cred ca am gindi un pic cam prea tinar. Micsoram doza. 🙂 🙂

    Dragilor, eu mi-am terminat recreatia! 🙂

    Un hug de la mine pt toti. 🙂

  47. Ana-Bell says:

    @CristinaC: ma bucur 🙂 Nu stiu toate replicile, dar partea pe care am citat-o e in capul meu, cu tot cu vocea lui Meryl Streep 🙂

  48. Ana-Bell says:

    @Odille: povestea ta imi aminteste de o doamna de vreo 80 de ani pe care am vazut-o in studentie in holul Cinematecii. Avea un superb ten alb, niste magnetici ochi albastri si un ruj portocaliu care, culmea, nu ii statea caraghios. Inchid ochii si o vad si acum. Poate ea nu mai traieste, dar in mintea mea portretul ei e foarte viu.

  49. Ana-Bell says:

    @ODLM: cat de sisi sa fii sa te cunosti cu lumea la Posta Vitan, cand exista Internet ? 😀

  50. iana says:

    ca sa fiu obiectiva… bradul nostru nu are diametrul asa mare ca al vostru. dar de inalt e foarte inalt. am vrut brad inalt si suplu… macar bradul ca altfel… 🙂

    Odille,
    eu sint in US de 8 ani. asa femei trecute de 70 sau 80 cochete si ingrijite n-am vazut pe niciunde. eu intorc capul dupa ele. le iubesc.

  51. Odille says:

    Cristina C si Ana, eu ramin la My Imaginary D’Artagnan! 🙂 🙂

  52. Odille says:

    iana, nu stiu daca este un fenomen placut, Nord-American , sau asa este si in Vestul Europei. Dar oamenii gindesc tinar. Si mie imi sunt dragi.

  53. Odille says:

    Carmen, am impresia ca esti tare ocupata.
    Cind ai timp, vino sa cinti colinde impreuna cu noi. 🙂

  54. CristinaC says:

    Odille si mie imi plac aceste doamne care au spirit tanar. Cand a m ajuns in Canada lociuam intr-un bloc unde leintalneam in lift, la spalatorie, intr-o incapere ( recreational room) unde se inatalneau si jucau bridge marti seara.Cu una m-am impreitenit. Avea 92 de ani, si era intodeauna coafata, asortata, purtand culori deschise ,roz, galben pai, bleu) si mai ales zambitoare. M-a sfatuit sa nu ies din casa fara ruj pe buze si fara cercei in urechi chiar daca ma duc sa arunc gunoiul. “Do it for yourself” mi-a spus.

  55. Odille says:

    @ODLM, am vazut un documentar despre un cuplu care dorea sa inchirieze casa/apartament in Bangkok. Filmul ne plimba in diferite case, impreuna cu ei si agenta si asistam la o parte din comentariile lor. Un singur apartament avea aragaz cu cuptor, restul nici vorba de cuptor.
    Eu am gindit: Ce oroare, nu maninca prajituri! 🙂
    Nu aveau nici macar o bucatarioara jucarie, cum ai tu. 🙂

  56. Odille says:

    Cristina C, asa este si cred ca au dreptate.
    Sunt foarte active,multe joaca si bingo.
    Mamele unor cunostinte merg in excursii organizate la Niagara Falls, la Casino. Excursia este gratuita, dar trebuie sa joace de $ 10.

  57. @Iana- bradul are 3,05 m şi este pântecos ca un Moş Martin. Ce s-ar mai bucura Ana să dea cu Pluto-n el! Şi nici nu i-aş zice nimic…Daca-aş fi avut fetiţă numai în cap mi-aş fi ţinut-o.
    Să ştii că şi noi avem femei trecute de 80 de ani. Da’ trecute rău!

  58. Odille says:

    @ODLM, cred ca si voi ati cautat acelasi model de brad ca si mine, in care sa aiba loc casute pt veverite. 🙂

  59. CristinaC says:

    Omule…sotul meu la fel ar face cu Ana ianei…Sa vezi ce face nepoata mea cu el…voi cei care aveti baietii va topiti dupa fetite!

  60. iana says:

    povestea asta cu barbatii si fetele e clasica. barbatii isi doresc baieti. ca sa fie clar. daca sint ceva exceptii ele doar vin sa confirme regula.
    si cind in loc de baiatul dorit, asteptat, visat, vine o fetita… nu se mai intelege nimeni cu ei. sotul meu nu poate sa ii zica “nu” Anei. niciodata, nicicum. ba chiar a scris o scrisoare pentru Ana (cind va fi mare) in care isi cere scuze ca si-a dorit baiat. 🙂

    bunicii … asta e alt capitol de rasfat. scriem 2 saptamini la tema despre bunici si nu epuizam subiectul.
    imi cam inchipui CristinaC ce e la voi cind va vine nepotica in vizita.

  61. Odille says:

    Sunt tatii topiti dupa fetite, dar si fetitele dupa ei.
    Cind fetita mea avea vreo 3 anisori, daca se intimpla vreodata sa ma asez pe aceesi canapea cu sotul meu, ea se aseza imediat intre noi, si imi spunea dragalas:
    -Mommy, he is mine!

    Bineinteles ca-i confirmam.

  62. CristinaC says:

    iana draga… eu mi-am dorit ca primul sa fie baiat si al doilea fetita( nici nu am avut nume pentru baiat pregatit)
    Sotul meu pe amandoi si i-a dorit fetite si dupa cum se poarta cu Stefania il cred.
    Ea telefoneaza si ma intreaba” is my baby arround?, pentru ca se joaca cu ea si ea e mama si el copilul.
    La sectia bunici/rasfat am multe povesti!

  63. Odille says:

    Un show care a intrat in traditia Craciunului la New York.

    Aproape toate numerele de dans sunt in pas de Tap (Step), insa costumele sunt frumoase, este plin de vioiciune si tinerele au corpuri frumoase

    Radio City Rockettes Christmas Spectacular

    http://www.youtube.com/watch?v=46neZOXzWdI

  64. Odille says:

    Cristina C, stiu ca un baietel, sau o fetita ne aduc la fel de multa fericire, si ne fac sufletul la fel de plin, insa cred ca diferenta sta in cantitatea de alintatura pe care o putem revarsa asupra lor.
    Un baietel, dragul de el, trebuie sa creasca mare si sa fie barbat, dar cu o fetita putem sa ne jucam cu ea ca si cum ar fi o papusa vie.
    Cind fetita mea era mica, o imbracam cu seturi de rochite scurte cu chilotasi bufanti si palarioare asortate.Sigur ca la prima ocazie isi scotea palarioara, dar eu eram atenta si i-o asezam din nou pe capsor. La 2 ani si jumatate isi purta si ea posetuta cu ea.
    Cu un baietel trebuie sa-ti mai infrinezi din pornirile astea. Asa cred.
    🙂

  65. Îmi cer la scuuuze de umplu blogul, dar treburi urgente m-au acaparat: băgat “şarpele” prin scurgerea de la bucătărie care tuşea, vânturat varza care ar fi înflorit, schimbat un întrerupător care acţiona ca o orgă de lumini şi încă mai am…

  66. @Odille- ai mare dreptate cu diferenţa între fetiţe şi băieţei, dar la fel de mult le susţin şi pe Iana şi CristinaC, de fapt, pe soţii lor.

  67. CristinaC says:

    Omule ce harnic esti! Si ce norocoasa Ilinca!

    Odille daca baietii nostrii vor avea fetite sotul meu va fi un bunic… asa cum mi-as fi dorit eu, care n-am avut nici unul.

  68. Odille says:

    @ODLM, ce sa faci, D’Artagnan, trebuie sa fie nu numai un domn iubitor si protector al familiei, dar si electrician, instalator, responsabil cu neinflorirea verzii, electronist, etc.
    Pt asta este si asa de mult pretuit! 🙂

  69. Odille says:

    Cristina C, eu am avut marea sansa sa am asa un bunic. L-am adorat si-l voi iubi intotdeauna.

    As dori sa treaca anii si sa ne povestesti cum sunteti voi bunici. M-as bucura mult.

  70. Odille says:

    @ODLM, succes! Sa rezolvi bine si repede toate problemele.
    🙂

  71. CristinaC says:

    Odille baiatul meu cel mare are o mare dragoste de haine… asa a fost de cand era mic. O convingea pe bunica ca el vrea sa se imbrace altfel decat cu hainele lasate de mine pentru gradinita si daca sosetele nu se potriveau cu tricoul era jale. Ma gandeam ce m-as fi facut daca ar fi fost fata. Acum e foarte pretentios si are mare grija de hainele lui. I-am cumpartat niste pantaloni si ieri cand a venit acasa pentru o ora mi-a spus ca sunt singura mama care stie ce sa cumpere… erau Hugo Boss, dar i-am gasit la Winners.
    Pe nepotica mea o mai imbrac. Se schimba de trei ori pe zi. Saracu’ frate-meu ce-l asteapta!

  72. Odille says:

    Cristina C, mie imi place ca un barbat sa fie cochet. Daca are si rabdare sa probeze este minunat.
    🙂

  73. Ana-Bell says:

    Buna dimineata, la Mos…nu mai am rabdare 🙂

  74. Ana-Bell says:

    Iana, ce gest de mare iubire sa ii scrii copilului tau o scrisoare pentru a-ti cere scuze si pentru ce nu i-ai gresit… Tare frumos, m-ai induiosat si luminat. Sa va traiasca Ana si sa o lasati sa arunce cu bradul in Pluto dupa ce trec Sarbatorile 🙂

  75. Odille says:

    Buna Dimineata Dragilor si o Zi frumoasa sa aveti. 🙂

    Va voi vedea mai tirziu. Acum va trebui sa plec, dis-de-dimineata si pe – 14 grade, desi ma desprind greu de voi.

    🙂

  76. CristinaC says:

    bine v-am gasit.
    Odille la mine numai -12 dar un soare perfect care imi bate in geamul biroului. ar trebui sa ma bucur cat mai am geam… ne muta in alta incapere fara nici un geam.

  77. Ana-Bell says:

    @CristinaC: e soarele pe care ti l-am trimis eu de mult…si ziceai ca nu l-ai primit, a ajuns cu intarziere dar il simt si eu intr-o (alta) zi foarte proasta pentru mine, in ciuda mastii vesele pe care o purtam toti in public… Eu am nevoie de lumina ca de…ploaie. N-as putea trai fara ploaie, daca ar fi dupa mine am sta tot intr-o furtuna, intr-o ploaie, in lumina de dupa ploaie … in soarele din picaturile care se usuca pe frunze…cineva sa ma ia de langa borcanul cu miere 🙂 Stii, omul are nevoie de lumina ca sa functioneze. Ca plantele. Nu se poate sa faceti o razmerita mica, sa nu va mute? Una e sa stai pe munte, alta sa iti petreci ziua in pestera. Pe tine te muta si mie mi s-a facut dor de munte. Unde dai si unde crapa 🙂

  78. CristinaC says:

    Ana draga am facut noi tot ce am putut dar… In august ne-am mutat la alt capus pe jumatate din noi ca asa s-a cerut. Mi-a convenit ca e foarte aproape de casa mea. Cei care au hotarat unde ne vor “caza” nu au relaizat ca incaperea e mult prea mica pentru trei persoane care lucreza cu oamnenii si toti acesti oamani vin cu probleme si au nevoie de un spatiu privat in care sa povesteasca.
    Cand au realizat ca asa nu se poate au gasit o sala de clasa pe care o transforma( din septembrie) si instaleaza 4 workstations ca sa nu se mai uite oamenii unii la altii. Clasa e in mijlocul cladirii deci … nu are ferestre de loc. Ca la inchisoare. Lumina vine numai de la neoanele din plafon. N-ar trebui sa ma plang. Sunt foarte multi care si-ar dori sa lucreze in locul meu.

  79. Odille says:

    Mi se pare mie, sau ODLM inca nu a aparut? Sper sa fie ocupat cu compunere de povesti frumoase, cumparaturi de rochite, dar nu cu reparatii. 🙂

  80. Odille says:

    Dragii mei, am auzit ca ati avut PLUS 16 grade, astazi. Pe unde zburati ca niste fluturasi? 🙂

    Ana, crede-ma ca am trecut prin perioade ingrozitor de grele si mi se parea ca sunt cea mai ghinionista din lume.
    Insa am citit si observat ce inseamna gindirea pozitiva, la inceput cu uimire, neincredere si apoi am inceput sa incerc sa aplic si eu aceasta metoda. Nu imi este usor, insa acum, daca trec prin greu, incerc sa gindesc ca s-ar putea si mai rau! 🙂
    Apoi mai aplic si metoda lui Emile Coue, cu mantra “Imi merge din ce in ce mai bine!” si combinata cu umor, ma ajuta sa urc o treapta spre mai bine.
    Cel care ma coafeaza este un italian, de virsta mijlocie, un om de o bunatate rara. Pt ca gesticuleaza atunci cind vorbeste, un coafat poate sa-mi ia 2 ore, in loc de maximum 1 ora, pt ca atunci cind gesticuleaza, nu poate lucra. 🙂
    Asa am avut ocazia sa incep sa invat cum sa gindesc pozitiv. Orice i se intimpla, el este cel mai fericit.
    Va voi da un exemplu. Ajunge la salon ceva mai tirziu, dar cu un zimbet cit intreaga fata si spune:
    -How Lucky am I, to have a flat tire in front of my house, instead of having it on the highway?
    Primul meu gind a fost ca ar fi fost LUCKY, daca nu ar fi avut un flat tire.
    Dar mi-a vorbit despre norocul lui doua ore. 🙂

    La un alt coafat mi-a vorbit de cit de LUCKY este ca are colesterolul ridicat, pt ca ar fi putut sa-l fi avut si mai ridicat. 🙂
    Apoi a eliminat brinzeturile (Mozzarella) si dupa un timp era chiar Lucky, pt ca avea un colesterol normal.
    Cind vin de la coafeur sunt incarcata cu o enorma doza de bine.
    Concluzia ar fi ca oamenii buni sunt un dar si ca a gindi pozitiv este un dar pe care ni-l putem face noua insine si celor din jur.
    O seara plina cu ginduri bune. 🙂

  81. Odille says:

    Dragilor, va astept la tort de ciocolata cu nuci caramelizate, decorat cu ghinde tot de ciocolata si cu un pahar cu apa rece. 🙂

    Va trimit un mesaj pe care l-am primit astazi.

    “Am citit astazi o poveste foarte frumoasa despre un imparat care a
    primit doi soimi; unul a fost antrenat, despre celalalt i s-a spus ca
    refuza sa se dezlipeasca de creanga pe care statea. Unul dintre
    slujitori trebuia sa se catere in fiecare zi in copac sa-i duca de
    mancare.
    Dupa ce a incercat in fel si chip sa faca soimul sa zboare de pe
    creanga, imparatul si-a rugat supusii sa-l ajute. Un batran intelept s-a

    oferit sa faca el asta si, a doua zi cand s-a trezit, imparatul a vazut
    soimul zburand de colo-colo.
    – Cum ai facut? si-a intrebat supusul
    – A fost foarte simplu. Nu a trebuit decat sa ii tai craca de sub
    picioare.

    …… uneori Dumnezeu ne taie craca de sub picioare ca sa ne aducem
    aminte ca putem zbura”.

  82. CristinaC says:

    Odille esti delicioasa!

    Uite si partea eonimica a pozitivismului:

    “Prin anii 1800 doi vanzatori de pantofi au plecat cu o corabie sa isi deschida o afacere in Africa.

    Astia doi nu se cunosteau dar au ajuns amandoi in acelasi timp in Africa si au inceput sa cerceteze pe acolo despre vanzarea de pantofi.

    Dupa o saptamana trimit fiecare cate o telegrama acasa.
    Primul scrie asa: “Aici situatie dezastruoasa. Africanii nu poarta pantofi. Nu trimiteti marfa.”

    Iar al doilea scrie: “Aici situatie extraordinara. Africanii nu au pantofi deloc. Trimiteti cantitate dubla de marfa.”

  83. Odille says:

    Cristina C, tu crezi ca ceilalti de pe blog au fost trecuti la Grupa Mare si pe noi ne-au lasat la Grupa Mica, sau de ce suntem asa de singurele? 🙂

    Draga Cristina C, am avansat eu la gindirea pozitiva, insa inca nu as putea spune ca am atins acel nivel de pozitivism sa trimit pantofi in Africa. 🙂 Poate cel care ma coafeaza. 🙂

  84. Fetelor, am ajuns de o oră acasă. Am avut un program foarte încărcat azi. Sunt adormit, dar tot am postat ceva.
    Vă doresc noapte bună.

  85. Ana-Bell says:

    @ODLM: stiu unde ai fost. Nu inteleg, insa, cum te-ai catarat pe oras ca sa arunci toata zapada pe care ai adus-o. Mi-am umplut ochii cu toti fulgii mari care au dansat in fata geamului acum cateva minute. Sa mai aduci 🙂

  86. Ana-Bell says:

    @Odille & CristinaC: in general, sunt o persoana atat de pozitiva incat uneori ma tem ca nu e inteligenta emotionala ci prostie fara limite. Caut mereu partea frumoasa a lucrurilor, a oamenilor si, tocmai de asta, nu stiu cum sa cuantific partea goala a paharului, atunci cand mi se ofera pahare pe doua jumatati goale. V-am citit si inteleg, pentru a cata oara?, ca omul ar fi supravietuit si singur, dar ca doar impreuna cu alti oameni ar fi adaugat in dictionar cuvantul “fericire”, “prietenie”, “ajutor”, “drag”. Imi sunteti foarte dragi si ma bucur ca am privilegiul sa va cunosc. Azi am vorbe mari la mine, insa nu ma tem de ele 🙂

  87. @Ana-Bell- după cum vezi, doar v-am speriat cu doi fulgi. Acum am adus soarele, ca Iliescu.

  88. Odille, Ana-Bell, CristinaC- eu gândesc pozitiv, dar de abia aştept să mă întâlnesc cu sarcini negative. Îmi plac mult, mult, sclipirile de inteligenţă aşa cum, inevitabil, din fulgere ies tunete care o cuibăresc, cu frică, la pieptul meu

  89. @Odille- un şoim care zboară de colo-colo este dezorientat. Când îi tai omului craca de sub picioare trebuie să-i aşterni şi un pat de frunze cu plapumă din petale, altfel se duce pe altă cracă.

  90. Ana-Bell says:

    @ODLM: mai sperie-ne. Pana pot scoate sania 🙂

  91. @Ana-Bell- na că vă spariu şi ning iar!

  92. Odille says:

    @ODLM, mie mi s-a taiat craca de sub picioare cu o singura privire. Poate pt faptul ca nu am primit nici pat de frunze si nici plapuma din petale, am cazut atit de rau. 🙂

Leave a Reply

CommentLuv badge

top
%d bloggers like this: