Omule, eu de Paste am fost, ca asa a fost sa fie, la copii. Si am ciocnit oua rosii si a fost tare distractiv :)La biserica am ajuns dimineata, in prima zi de Paste. Si am fost eu, o batrana si un preot. Si am lasat acolo, rugaciune pentru toti ce dragi mie. Si apoi, iar m-am dus la copii 🙂 lotusull´s last blog post ..Pământul făgăduinței
ODLM, am fost pe-aici…te-am mai citit din cand in cand…
Per total, am muncit pana la performante de a nu dormi decat 3 ore pe noapte cate o saptamana intreaga.
In acelasi timp, am achizitionat 2 episoade de sinuzita si 2 bucati gripa cu tot tacamul aferent.
Ce sa mai zic, a fost frumos tare! Cum am rezolvat mare parte din probleme, acum ramane doar munca…:)
Bun gasit Omdelamunte.
Sarbatoarea invierii Domnului ma gaseste intr-o stare febrila, cu o nerabdare copilareasca de a auzi “veniti de luati lumina !”, apoi izbavitorul “Hristos a inviat”! spus de trei ori. Intr-o biserica din rindul celor multe, alaturi de oameni pe care nu-i cunosc, dar a caror glas il ascult. Raspunsul multimii, felul si purtarea acesteia, locul, sunt toate lucruri importante.
Mie nu mi-e pretioasa stralucirea lumeasca, materiala, eu cred in lumina ce apare in Biserica noastra din Ierusalim.
Omdelamunte,
Pe Yahoo.com e postat “inside the situation room” cum ti se par: componenta, starea, IT-ul, tinuta, etc. cu alte cuvinte energiile de acolo.
@Valin- nu ştiu dacă te referi la site-ul Yahoo.com ca prezentare, sau la “Inside the situation room”, ca articol de expunere a situaţiei tensionate din timpul desfăşurării în timp real a comandoului lansat asupra vilei lui Osama(Geronimo).
@Valin- La articolul “Inside the situation room” sunt postate 11 fotografii, care mai de care mai tensionate în desfăşurarea evenimentelor.
Sau poate nu ne referim la acelaşi lucru? N-ar fi mai simplu să-mi dai link-ul?
Bun gasit, Omdelamunte.
M-am referit la prima foto, cea postata in deschiderea articolului, de impact, ODLM. Cu J.Biden, B. Obama……H. Clinton; Desigur ca ne-am referit la acelasi lucru, dar lasa, poate am accentuat prea mult, scuza-ma.
@Valin-cum spuneam, figurile celor care vizionau în direct acţiunea de lichidare a conturilor cu Osama, erau tensionate ca şi cum un grup de prieteni urmărea un film de groază, dar intuiau că regizorul le întinde nervii, ca mai apoi, să-i destindă cu un picnic la iarba verde a Casei Albe.
Paste la Casin!
@ODLM, daca ai sti ce amintiri mi-ai trezit? Era biserica la care m-am dus la toate Invierile (cu doua exceptii), incepind de la 14 ani si pina am plecat in Canada. Acolo mergeam cu parintii, dar ma intilneam si cu colegi si colege. Mersul cu luminarile aprinse pina acasa mi-a lipsit in Canada.
Stradutele din toata zona Casin, parca erau pline de licurici.
Am incercat sa pastrez luminarile in masina in Toronto, spre disperarea sotului meu, dar nu prea mi-a reusit.
Cristina C, dupa sezonul al IV-a, va trebui sa astepti impreuna cu noi, sezonul al V-lea, care va sosi anul viitor. 🙂
Dar te rog frumos sa ne spui impresia ta despre acest serial. Sunt foarte curioasa.
Ce au spus mama, sotul, copiii, cind te-au vazut pironita la TV atitea ore? 🙂
A wife asks her husband “Could you please go shopping for me and buy one carton of milk, and if they have eggs, get 6!”
A short time later the husband comes back with 6 cartons of milk.
The wife asks him, “Why the hell did you buy 6 cartons of milk?”
He replied, “They had eggs.”
@Odille- bine c-ai venit! Ne făceam griji dacă eşti în avion, ai adormit şi ai uitat să te dai jos la prima.
Bărbatul e prost nu pentru că a înţeles greşit ci pentru că a acceptat să plece la cumpărături fără listă. La mine se pleacă cu listă, se bifează în magazin şi se bifează şi acasă cu notă de intrare-recepţie.
Cred ca am fost gind la gind. Tocmai citisem un articolas pe Yahoo, precum ca Bin Laden a fost gasit impreuna cu sotiile lui (la plural), una dintre ele fiindu-i scut.
Pe mine ma uimeste acest lucru. Un barbat cred ca face fata cu greu la bogatia de idei a unei singure sotii, 🙂 la nevoia absoluta a unei femei de atentie totala, la cerinta unei sotii de a fi alintata, dezmierdata, la listele si listuletele zilnice care trebuiesc bifate.
Eu stiu ca am atitea idei si am asa de multe lucruri de spus si comunicat, incit nu-mi ajunge ziua.
Eu cred ca acesti barbati se cloneaza. 🙂
Ar fi trebuit sa plecam in citeva zile, dar din motive obiective ne-am prelungit vizita. Vrem sa prindem toate zilele cu ploaie din Bucuresti, sa nu pierdem nici o picatura de ploaie. 🙂
Dragilor, as vrea sa impart cu voi o experienta incintatore. Cu citeva seri in urma am urmarit de la Campionatul International de Patinaj – dans, 2011, perechea care a luat medalia de aur.
Incintator ar fi foarte putin spus, au fost ireali in perfectiunea si frumusetea acestui dans plutitor pe gheata. Un dans de vis.
Cred ca asa ar trebui sa fie o iubire, o viata, un mariaj. Ea si El, dansind in perfecta armonie pe melodiile vietii.
(De obicei evit sa vad patinaj pt ca imi este asa de teama ca patinatorii s-ar putea accidenta, incit am impresia ca ma imbolnavesc daca urmaresc aceste programe).
ISU Mosca 2011 -20/22- DANCE FD – Meryl DAVIS Charlie WHITE 30/04/2011
Am terminat “maratonul” Mad Men in timp destul de scurt, zic eu, si mi-a placut pentru ca m-a dus in lumea reala anilor 60 americani sau mai bine zis a celor din Manhatten. Nu as putea sa spun acum (am terminat azi noapte de vizionat)ce anume mi-a palcut mai mult, faptul ca trateza oameni normali in situatii normale, faptul ca a reusit sa redea atat de bine scenele unor uimitoare zbateri umane,sau realitatea vesnica a prapastiei dintre generatii.
Mi-am amintit cu drag de rochiile si cocurile din copilarie,singurele amanunte de comparat intre Manhatten si Brasov
si am admirat ce fromos au fost construite peresonajele, fiecare cu maniere bune si rele,cu vicii si virtuti…
L-am iubit si urat in acelasi timp pe Don, mi-a venit de nenumarate ori sa sar si sa o zgaltaii pe Peggy si sa o plesnesc pe Beth cand nu-si iubea copiii si am constatat ( oare a cata oara) ca oamenii sunt la fel peste tot.
Cristina C, asa ma bucur ca ai vazut cele 4 sezoane!
Pt mine a fost ca o lectie de istorie aplicata in practica. Nu as fi inteles cum a fost cu adevarat societatea americana/canadiana in anii ’60.
Credeam ca a fost numai lapte si miere, dupa filmele dulci si siropoase pe care ni le mai dau la TV din acea perioada.
Insa, vorbind cu oameni de 25 – 35 de ani care lucreaza in Manhattan acum, ma refer la domeniul de finante, am aflat ca este la fel de stresant si poate si mai rau decit in acest serial.
Nu m-a surprins raceala lui Beth fata de copii, cunoscind parinti anglo-saxoni, dar Don cred ca ar fi avut nevoie de un psihoterapist. Prea mult bagaj emotional din copilarie.
Odille, stresul exista acum la scara mai amare… nu il poate nimeni ameliora la birou cu paharul de whisky sau vodca aproape lipit de mana celor din serial, sau de vesnica tigara in mana tuturor si in orice situatie… La nivelul la care trebuie sa faci bani ca sa mergi inainte si sa ramani competitiv azi se munceste mult mai mult. Fata unei prietene din NY, lucreaza la o mare institutie financiara si are o pozitie destul de inalta. Nu ajunge acasa inainte de 11 noaptea in cel mai bun caz, nu mananca decat prin restaurante, toate hainele merg la dry-cleaningul din lobby-ul cladirii, biroul ei e prevazut cu baie/ dus cu sotul comunica prin telefon/SMS iar de copii nu cred ca poate fi vorba.
Cred ca oricine om care hotarareste peste noapte ca din ziua urmatoare este altcineva are nevoie de psihiatru… Sa traiesti intr-o permanenta teama ca cineva candva te va descoperi e un mare stress, iar ca sa ajungi la ADEVAR cand tu fugi de el in diferite moduri e practic imposibil.
In ceea ce o priveste pe Beth… ai dreptate toate ii se trag de la copilaria ei si fara sa isi dea seama isi imita mama care le-o fi facut pe toate bine dar a ramas corigenta la materia “cum sa iti iubesti copiii”. De altfel o frumuseste clasica.
Apropos de asta, educatoarea unuia din baieti semana f bine cu ea. Toti tatii se blocau si ramanea cu gura cascata cand o priveau. Fiul meu, pe care l-am intrebat cum ii place mi-a raspuns: “e frumoasa dar are ochii rai”
Cristina C, ai perfecta dreptate in privinta stresului in acel domeniu, la un nivel mai inalt. O mare sursa de stres este faptul ca cel care devine sef, isi aduce oameni din vechea echipa si da afara oameni foarte buni, dar care nu mai au loc.
In fiecare moment poti tu fi acela dat afara, indiferent de vechime si de talent.
Cristina C, mie mi se pare foarte crud modul cum isi cresc anglo-saxonii, copiii.
Parintii nu ridica tonul, ii pedepsesc trimitindu-i in camera lor, de multe ori fara cina.
Mie mi se pare oribil si foarte frustrant pt copil aceasta lipsa de comunicare.
Mai tirziu adultii nu stiu sa comunice cu partenerul de viata si sunt foarte detasati de parinti.
Ma uit la un program la TV, cu Eugenia Voda intervievind un preot. .
Vorbesc despre fericire si concluzia este ca sunt atitea fericiri…. citi oameni. Aceasta era si credinta mea.
Mi-a placut mult o idee pe care au discutat-o. Fiecare dintre noi avem ochi si ochii privesc la frumusete, un rasarit superb de soare, un ocean splendid, insa nu o vad. Fericirea apare atunci cind sufletul vine in intimpinarea frumusetii.
Dragilor, m-am trezit dis-de-dimineata speriata de zgomot de apa curgind si am sarit sa controlez. Am crezut ca am uitat vreun robinet deschis.
Era numai ploaia care, insa, m-a inspirat grozav si de atunci am in minte o singura poezie, despre ratzusti: “Ratza, ratza, ratzisoara cu pantofii galbiori..”. Mai mult nu-mi mai aduc aminte. 🙂
Este un progres pt ca eu nu pot sa -mi amintesc nicio poezie, decit niste versuri scrise pt spalat de creier de catre Beniuc.
Acum, asa poeta cum ma simt, pt ca de la a-mi aduce aminte un vers la scrisul unei poezii este numai o aruncatura de bat, 🙂 am o dimineata de leneveala, ca o pisica alba si alintata, care se joaca cu ciucurii covorului.
Voi fi pt citeva zile pe regim de vacanta, asa ca sar intr-un picior: bilete la opereta (la piesa de teatru pe care am vrut sa o vedem, nu am mai gasit bilete), intilnire cu o prietena care ne va duce la un mall, care cred ca se numeste “Baneasa Mall” (nu sunt sigura de nume) si cu care chicotesc aproape tot timpul cit suntem impreuna, o intilnire cu alti prieteni. Aproape toate zilele saptaminii viitoare vor fi ca niste cadouri, de intilniri cu prieteni dragi. Parca nici nu as mai vrea sa plec. 🙂
@Odille- n-am întâlnit vreodată acest mesaj de compromitere a browserului pentru un link de muzică. Eu nu cred că dacă dai click pe Nicole o să ţi se întâmple asemenea mizerie…
@Odille- parcă văd că după ce pleci se iscă o secetă de-o să golim gelateriile, aşa că nu pleca, mai învârte-te pe calea Victoriei până se redeschide Romarta!
@ODLM, delicios clip-ul de la prietenul tau drag.
Cred ca daca am avea pe strada o muzica frumoasa si am dansa intre noi, cu siguranta ca ne-am intelege mult mai bine, oamenii s-ar imprieteni si ar fi ca in povesti.
🙂
@ODLM, cum sa dorm? Eu sunt precum “Soldatul Sovietic care nu doarme niciodata!”. 🙂
O dulceata pisicuta, iti multumesc. Cam asa lenevoasa am fost eu toata dimineata si apoi a trebuit sa ma arunc in trafic. Astazi am fost la un medic.
De saptamina viitore s-a terminat cu dulciuri, cafea si tot ce este mai bun. 🙂
Pina atunci sunt in cura de Violete si Amandine. 🙂
In plus, a se bea apa alcalina (numai de la un anumit magazin), si in lipsa ei, numai Apa Carpatica plata.
Dragilor, m-am intors acum din ploaie. Condusul masinii pe Strada Eminescu aproape de intersectia cu Dorobanti, cred ca ar fi bun pt a testa starea nervilor conducatorilor auto. De dimineata pina seara masinile stau pe loc, bara la bara. Cred ca as putea sari coarda printre ele si nu s-ar supara nimeni. 🙂
Astazi, pe ploaie, taximetristii erau ca niste bombe gata sa explodeze.
Daca vrei sa-i enervezi si mai rau, sa le spui ca mergi si cu Taxiuri Pelican. 🙂
Insa, daca as face un bilant, am avut o foarte buna zi. 🙂
@Odille- circulaţia pe Eminescu se gâtuie la ASE/Piaţa Romană care este un nod de referinţă al Bucureştiului. Nu degeaba cei care fac ASE-ul sunt nodali, l’ombilico del mondo.
Pe ploaie, toţi şoferii ies în oraş la rugăminţile soţiilor şi prietenelor lor, care n-au treabă pe timp frumos ci pe ploaie. Toate odată…
Eu, de Paste, eram la Constanta, la catedrala. Putina lume fata de alti ani, dar frumos. De, grosul multimii era la malul marii… No comment.
@Anamaria- la no comment-ul tău fac eu unul: unde ne-ai fost până mai acum?
🙂
frumos la Casin, am fost odata…la o cununie….
🙂
Omule, eu de Paste am fost, ca asa a fost sa fie, la copii. Si am ciocnit oua rosii si a fost tare distractiv :)La biserica am ajuns dimineata, in prima zi de Paste. Si am fost eu, o batrana si un preot. Si am lasat acolo, rugaciune pentru toti ce dragi mie. Si apoi, iar m-am dus la copii 🙂
lotusull´s last blog post ..Pământul făgăduinței
@Lotus – tu ai suflet de copil şi dacă te amesteci cu ei, nu se cunoaşte cine-i mare, cine-i mic…
@Wind- bravo că mai treci pe aici! Începe să se cicatrizeze suferinţa…
ODLM, am fost pe-aici…te-am mai citit din cand in cand…
Per total, am muncit pana la performante de a nu dormi decat 3 ore pe noapte cate o saptamana intreaga.
In acelasi timp, am achizitionat 2 episoade de sinuzita si 2 bucati gripa cu tot tacamul aferent.
Ce sa mai zic, a fost frumos tare! Cum am rezolvat mare parte din probleme, acum ramane doar munca…:)
Bun gasit Omdelamunte.
Sarbatoarea invierii Domnului ma gaseste intr-o stare febrila, cu o nerabdare copilareasca de a auzi “veniti de luati lumina !”, apoi izbavitorul “Hristos a inviat”! spus de trei ori. Intr-o biserica din rindul celor multe, alaturi de oameni pe care nu-i cunosc, dar a caror glas il ascult. Raspunsul multimii, felul si purtarea acesteia, locul, sunt toate lucruri importante.
Mie nu mi-e pretioasa stralucirea lumeasca, materiala, eu cred in lumina ce apare in Biserica noastra din Ierusalim.
Omdelamunte,
Pe Yahoo.com e postat “inside the situation room” cum ti se par: componenta, starea, IT-ul, tinuta, etc. cu alte cuvinte energiile de acolo.
@Valin- nu ştiu dacă te referi la site-ul Yahoo.com ca prezentare, sau la “Inside the situation room”, ca articol de expunere a situaţiei tensionate din timpul desfăşurării în timp real a comandoului lansat asupra vilei lui Osama(Geronimo).
Bun gasit Omdelamunte.
Ma refer doar la ce se vede si se simte din acea imagine. Nu la articol, nu la Y…Doar imaginea (marita sau nu) din articol.
@Valin- La articolul “Inside the situation room” sunt postate 11 fotografii, care mai de care mai tensionate în desfăşurarea evenimentelor.
Sau poate nu ne referim la acelaşi lucru? N-ar fi mai simplu să-mi dai link-ul?
Ce ma amuza…live traffic feed-ul… azi sunt din Pennsylvania… poate asa bata vantul si ploaia…. care nu se mai termina odata.
Bun gasit, Omdelamunte.
M-am referit la prima foto, cea postata in deschiderea articolului, de impact, ODLM. Cu J.Biden, B. Obama……H. Clinton; Desigur ca ne-am referit la acelasi lucru, dar lasa, poate am accentuat prea mult, scuza-ma.
@Valin-cum spuneam, figurile celor care vizionau în direct acţiunea de lichidare a conturilor cu Osama, erau tensionate ca şi cum un grup de prieteni urmărea un film de groază, dar intuiau că regizorul le întinde nervii, ca mai apoi, să-i destindă cu un picnic la iarba verde a Casei Albe.
Omule… mai urmeaza ceva dupa Seria 4 din Mad Men? Mai am de vazut 3 episoade… Aveti si alte sugestii?
Paste la Casin!
@ODLM, daca ai sti ce amintiri mi-ai trezit? Era biserica la care m-am dus la toate Invierile (cu doua exceptii), incepind de la 14 ani si pina am plecat in Canada. Acolo mergeam cu parintii, dar ma intilneam si cu colegi si colege. Mersul cu luminarile aprinse pina acasa mi-a lipsit in Canada.
Stradutele din toata zona Casin, parca erau pline de licurici.
Am incercat sa pastrez luminarile in masina in Toronto, spre disperarea sotului meu, dar nu prea mi-a reusit.
Bine v-am gasit!
Cristina C, dupa sezonul al IV-a, va trebui sa astepti impreuna cu noi, sezonul al V-lea, care va sosi anul viitor. 🙂
Dar te rog frumos sa ne spui impresia ta despre acest serial. Sunt foarte curioasa.
Ce au spus mama, sotul, copiii, cind te-au vazut pironita la TV atitea ore? 🙂
Si un banc primit aseara:
A wife asks her husband “Could you please go shopping for me and buy one carton of milk, and if they have eggs, get 6!”
A short time later the husband comes back with 6 cartons of milk.
The wife asks him, “Why the hell did you buy 6 cartons of milk?”
He replied, “They had eggs.”
@Odille- bine c-ai venit! Ne făceam griji dacă eşti în avion, ai adormit şi ai uitat să te dai jos la prima.
Bărbatul e prost nu pentru că a înţeles greşit ci pentru că a acceptat să plece la cumpărături fără listă. La mine se pleacă cu listă, se bifează în magazin şi se bifează şi acasă cu notă de intrare-recepţie.
@ODLM, bine te-am gasit vesel si organizat.
Cred ca am fost gind la gind. Tocmai citisem un articolas pe Yahoo, precum ca Bin Laden a fost gasit impreuna cu sotiile lui (la plural), una dintre ele fiindu-i scut.
Pe mine ma uimeste acest lucru. Un barbat cred ca face fata cu greu la bogatia de idei a unei singure sotii, 🙂 la nevoia absoluta a unei femei de atentie totala, la cerinta unei sotii de a fi alintata, dezmierdata, la listele si listuletele zilnice care trebuiesc bifate.
Eu stiu ca am atitea idei si am asa de multe lucruri de spus si comunicat, incit nu-mi ajunge ziua.
Eu cred ca acesti barbati se cloneaza. 🙂
Ar fi trebuit sa plecam in citeva zile, dar din motive obiective ne-am prelungit vizita. Vrem sa prindem toate zilele cu ploaie din Bucuresti, sa nu pierdem nici o picatura de ploaie. 🙂
@CristinaC- ţi-a răspuns Odille că urmează seria a V-a pe care o aşteptăm cu toţii.
oldm,
de unde stii ?
🙂
@Windy- din tonusul vocii.
Dragilor, as vrea sa impart cu voi o experienta incintatore. Cu citeva seri in urma am urmarit de la Campionatul International de Patinaj – dans, 2011, perechea care a luat medalia de aur.
Incintator ar fi foarte putin spus, au fost ireali in perfectiunea si frumusetea acestui dans plutitor pe gheata. Un dans de vis.
Cred ca asa ar trebui sa fie o iubire, o viata, un mariaj. Ea si El, dansind in perfecta armonie pe melodiile vietii.
(De obicei evit sa vad patinaj pt ca imi este asa de teama ca patinatorii s-ar putea accidenta, incit am impresia ca ma imbolnavesc daca urmaresc aceste programe).
ISU Mosca 2011 -20/22- DANCE FD – Meryl DAVIS Charlie WHITE 30/04/2011
http://www.youtube.com/watch?v=CXKnw4GIFGc
Odille… ce bine ca te-ai intros!
Pana sa imi raspunzi tu si Omul, am cautat sau cum se mai spune am googalit si am gasit o veste destul de trista:http://www.buddytv.com/articles/mad-men/mad-men-season-5-delayed-until-39813.aspx. Deci mai asteptam. Nici macar nu stiu ce canal de tv il transmitea.
Am terminat “maratonul” Mad Men in timp destul de scurt, zic eu, si mi-a placut pentru ca m-a dus in lumea reala anilor 60 americani sau mai bine zis a celor din Manhatten. Nu as putea sa spun acum (am terminat azi noapte de vizionat)ce anume mi-a palcut mai mult, faptul ca trateza oameni normali in situatii normale, faptul ca a reusit sa redea atat de bine scenele unor uimitoare zbateri umane,sau realitatea vesnica a prapastiei dintre generatii.
Mi-am amintit cu drag de rochiile si cocurile din copilarie,singurele amanunte de comparat intre Manhatten si Brasov
si am admirat ce fromos au fost construite peresonajele, fiecare cu maniere bune si rele,cu vicii si virtuti…
L-am iubit si urat in acelasi timp pe Don, mi-a venit de nenumarate ori sa sar si sa o zgaltaii pe Peggy si sa o plesnesc pe Beth cand nu-si iubea copiii si am constatat ( oare a cata oara) ca oamenii sunt la fel peste tot.
Odille…n-am ocupat televizorul… am vizionat pe laptop cu casca la ureche si mai ales la ore tarzi, deci nimeni, sau aproape nimeni n-a comentat.
Intrebarea e ce serial incep acum?
Cristina C, asa ma bucur ca ai vazut cele 4 sezoane!
Pt mine a fost ca o lectie de istorie aplicata in practica. Nu as fi inteles cum a fost cu adevarat societatea americana/canadiana in anii ’60.
Credeam ca a fost numai lapte si miere, dupa filmele dulci si siropoase pe care ni le mai dau la TV din acea perioada.
Insa, vorbind cu oameni de 25 – 35 de ani care lucreaza in Manhattan acum, ma refer la domeniul de finante, am aflat ca este la fel de stresant si poate si mai rau decit in acest serial.
Nu m-a surprins raceala lui Beth fata de copii, cunoscind parinti anglo-saxoni, dar Don cred ca ar fi avut nevoie de un psihoterapist. Prea mult bagaj emotional din copilarie.
Rochiile au fost o frumusete! 🙂
Dupa serialul acesta nu cred ca as putea sa-ti recomand nimic. 🙂
Poate niste filme frumoase.
Uitaţi-vă la filmul pe care vi l-am indicat pe blogul Simonei!
Imi este si teama sa ma uit. Cred ca este trist rau!
Odille, stresul exista acum la scara mai amare… nu il poate nimeni ameliora la birou cu paharul de whisky sau vodca aproape lipit de mana celor din serial, sau de vesnica tigara in mana tuturor si in orice situatie… La nivelul la care trebuie sa faci bani ca sa mergi inainte si sa ramani competitiv azi se munceste mult mai mult. Fata unei prietene din NY, lucreaza la o mare institutie financiara si are o pozitie destul de inalta. Nu ajunge acasa inainte de 11 noaptea in cel mai bun caz, nu mananca decat prin restaurante, toate hainele merg la dry-cleaningul din lobby-ul cladirii, biroul ei e prevazut cu baie/ dus cu sotul comunica prin telefon/SMS iar de copii nu cred ca poate fi vorba.
Cred ca oricine om care hotarareste peste noapte ca din ziua urmatoare este altcineva are nevoie de psihiatru… Sa traiesti intr-o permanenta teama ca cineva candva te va descoperi e un mare stress, iar ca sa ajungi la ADEVAR cand tu fugi de el in diferite moduri e practic imposibil.
In ceea ce o priveste pe Beth… ai dreptate toate ii se trag de la copilaria ei si fara sa isi dea seama isi imita mama care le-o fi facut pe toate bine dar a ramas corigenta la materia “cum sa iti iubesti copiii”. De altfel o frumuseste clasica.
Apropos de asta, educatoarea unuia din baieti semana f bine cu ea. Toti tatii se blocau si ramanea cu gura cascata cand o priveau. Fiul meu, pe care l-am intrebat cum ii place mi-a raspuns: “e frumoasa dar are ochii rai”
Omule… ma duc sa dau un download. E trist?
Cel sugerat de tania nu cred ca vreau sa-l vad… sau poate…
Cristina C, ai perfecta dreptate in privinta stresului in acel domeniu, la un nivel mai inalt. O mare sursa de stres este faptul ca cel care devine sef, isi aduce oameni din vechea echipa si da afara oameni foarte buni, dar care nu mai au loc.
In fiecare moment poti tu fi acela dat afara, indiferent de vechime si de talent.
Cristina C, mie mi se pare foarte crud modul cum isi cresc anglo-saxonii, copiii.
Parintii nu ridica tonul, ii pedepsesc trimitindu-i in camera lor, de multe ori fara cina.
Mie mi se pare oribil si foarte frustrant pt copil aceasta lipsa de comunicare.
Mai tirziu adultii nu stiu sa comunice cu partenerul de viata si sunt foarte detasati de parinti.
Interesanta remarca fiului tau!
Nicole dansează;
https://www.youtube.com/watch?v=t-vTaktsUSw&feature=player_embedded
Ma uit la un program la TV, cu Eugenia Voda intervievind un preot. .
Vorbesc despre fericire si concluzia este ca sunt atitea fericiri…. citi oameni. Aceasta era si credinta mea.
Mi-a placut mult o idee pe care au discutat-o. Fiecare dintre noi avem ochi si ochii privesc la frumusete, un rasarit superb de soare, un ocean splendid, insa nu o vad. Fericirea apare atunci cind sufletul vine in intimpinarea frumusetii.
@ODLM, eu nu pot sa deschid acest clip.
🙂
@Odille- care clip? Cel cu Nicole Scherzinger?
https://www.youtube.com/watch?v=t-vTaktsUSw&feature=player_embedded
@ODLM, da, cel cu Nicole. Imi spune ca mi-ar compromite intrega WEB page.
Dragilor, m-am trezit dis-de-dimineata speriata de zgomot de apa curgind si am sarit sa controlez. Am crezut ca am uitat vreun robinet deschis.
Era numai ploaia care, insa, m-a inspirat grozav si de atunci am in minte o singura poezie, despre ratzusti: “Ratza, ratza, ratzisoara cu pantofii galbiori..”. Mai mult nu-mi mai aduc aminte. 🙂
Este un progres pt ca eu nu pot sa -mi amintesc nicio poezie, decit niste versuri scrise pt spalat de creier de catre Beniuc.
Acum, asa poeta cum ma simt, pt ca de la a-mi aduce aminte un vers la scrisul unei poezii este numai o aruncatura de bat, 🙂 am o dimineata de leneveala, ca o pisica alba si alintata, care se joaca cu ciucurii covorului.
Voi fi pt citeva zile pe regim de vacanta, asa ca sar intr-un picior: bilete la opereta (la piesa de teatru pe care am vrut sa o vedem, nu am mai gasit bilete), intilnire cu o prietena care ne va duce la un mall, care cred ca se numeste “Baneasa Mall” (nu sunt sigura de nume) si cu care chicotesc aproape tot timpul cit suntem impreuna, o intilnire cu alti prieteni. Aproape toate zilele saptaminii viitoare vor fi ca niste cadouri, de intilniri cu prieteni dragi. Parca nici nu as mai vrea sa plec. 🙂
Un link trimis de un prieten drag:
http://www.youtube.com/watch?v=l6O9FB90kAU&feature=share
@Odille- n-am întâlnit vreodată acest mesaj de compromitere a browserului pentru un link de muzică. Eu nu cred că dacă dai click pe Nicole o să ţi se întâmple asemenea mizerie…
@Odille- parcă văd că după ce pleci se iscă o secetă de-o să golim gelateriile, aşa că nu pleca, mai învârte-te pe calea Victoriei până se redeschide Romarta!
@ODLM, delicios clip-ul de la prietenul tau drag.
Cred ca daca am avea pe strada o muzica frumoasa si am dansa intre noi, cu siguranta ca ne-am intelege mult mai bine, oamenii s-ar imprieteni si ar fi ca in povesti.
🙂
@Odille- ce faci, dormi?
http://www.vplay.ro/watch/6v22gm8g/?c=kxrrb7vn
@ODLM, cum sa dorm? Eu sunt precum “Soldatul Sovietic care nu doarme niciodata!”. 🙂
O dulceata pisicuta, iti multumesc. Cam asa lenevoasa am fost eu toata dimineata si apoi a trebuit sa ma arunc in trafic. Astazi am fost la un medic.
De saptamina viitore s-a terminat cu dulciuri, cafea si tot ce este mai bun. 🙂
Pina atunci sunt in cura de Violete si Amandine. 🙂
In plus, a se bea apa alcalina (numai de la un anumit magazin), si in lipsa ei, numai Apa Carpatica plata.
Dragilor, m-am intors acum din ploaie. Condusul masinii pe Strada Eminescu aproape de intersectia cu Dorobanti, cred ca ar fi bun pt a testa starea nervilor conducatorilor auto. De dimineata pina seara masinile stau pe loc, bara la bara. Cred ca as putea sari coarda printre ele si nu s-ar supara nimeni. 🙂
Astazi, pe ploaie, taximetristii erau ca niste bombe gata sa explodeze.
Daca vrei sa-i enervezi si mai rau, sa le spui ca mergi si cu Taxiuri Pelican. 🙂
Insa, daca as face un bilant, am avut o foarte buna zi. 🙂
@Odille- Rom, Rom Jamaica ai voie? Patronul de la Aqua Carpatica este tot timpul în halat alb. Eşti convinsă că n-ai intrat la el în cabinet?
@Odille- circulaţia pe Eminescu se gâtuie la ASE/Piaţa Romană care este un nod de referinţă al Bucureştiului. Nu degeaba cei care fac ASE-ul sunt nodali, l’ombilico del mondo.
Pe ploaie, toţi şoferii ies în oraş la rugăminţile soţiilor şi prietenelor lor, care n-au treabă pe timp frumos ci pe ploaie. Toate odată…
@ODLM,
“@Odille- Rom, Rom Jamaica ai voie?”
Esti cam occidental! Ce este rau cu Siropul de Patlagina? 🙂
Eu il iau, si nici nu tusesc. Numai din patriotism si preventiv. 🙂
@ODLM,
“Nu degeaba cei care fac ASE-ul sunt nodali, l’ombilico del mondo”,
Cred ca aceasta ar fi fost facultatea care mi s-ar fi potrivit ca o manusa! 🙂
In adolescenta eram convinsa ca in timpul vietii mele (pt mine viata se sfirsea pe la 38 de ani) :), vom avea toate raspunsurile la toate intrebarile.