Jun 14, 2011
CIF & Domestos
Afacer bun
Când am auzit pentru prima oară de bronzul organic, mi-am închipuit că soarele este nociv, câh, pentru aluniţe, dar şi pentru pistruii care hibernează şi se maronesc când soarele le dă bună după-amiaza. Metodele ecologice de bronzare, în mintea mea, ar elimina astrul solar care este înlocuit, olteneşte, cu ceva gospodăresc, la îndemâna aproape a tuturor, dar din comoditate, se lasă în grija celor care chiar sunt dispuşi s-o facă .
Salonul respectiv, ziceam eu, se aprovizionează cu cantităţi uriaşe de loazbe de pădure cărora trebuie să le scadă în mod natural umiditatea sub 8% pe cap de loazbă. La început, depozitul ar putea fi construit în curtea interioară a salonului, iar pe măsură ce afacerea se extinde, această atribuţiune se va externaliza, fiind preluată de nişte depozite specializate din zona industrială a urbei. Comanda se va face online, singura condiţie ar fi ca magazionerul să aibă internet şi să nu stea dracului la chat pe Mess cu coafeza lui, care şi aia-i căsătorită.
Salonul să fie, în primă fază, dotat cu un godin de producţie românească de la Godineta S.A. dispus ultra-central şi în care se va practica un foc mare care să duduie în plină vară. Când temperatura atinge cotele optime înscrise în cartea tehnică a godinului, se introduc mimozele pe la un hublou de acces, cărora li se dă drumul să se învârtă goale ca Evele, dansând după coregrafia dinainte stabilită a ielelor, o gavotă a bronzării progresive. Proaspăt epilate în anticameră, dar şi sablate cu CIF şi Domestos, bronzul pătrunde peste toţi porii şi mimozele ies rând pe rând în ritm de samba, nu înainte de a trece printr-un cuptor cu perii rotative pentru procesul de fixare cvasi-permanentă a bronzului astfel rezultat. Procesul de fixare va fi realizat de o instalaţie adaptată nevoii, preluată de la un atelier dezafectat de smălţuire a oalelor. Între timp, pe la capătul celălalt, intră alte mimoze care se rotesc aidoma ante-rotitoarelor lor şi la final, sunt ambalate frumos într-un ritual consacrat, cu fundiţă la gât şi livrate bărbaţilor lor, sau ale altora, care le aşteaptă ca pe nişte cireşe coapte, unele chiar trecute, paradoxal, tocmai din lipsă de viermişor…
Aceasta ar fi o idee de afacere pe care vă rog să n-o preluaţi ( ca să n-o zic mai dur, furaţi) întrucât necesită o investiţie minimă, aşa după cum am arătat mai sus: un godin, o smălţuitoare, un sediu şi un coregraf. Loazbe se găsesc câtu-i frunză şi iarbă-n ţară, iar termenul de “organic” este atât de consacrat încât multă lume îl asociază cu plăcerea. De a salva planeta.
Voi publica o broşură cu descrierea în detaliu a paşilor ce trebuie urmaţi pentru obţinerea unor fonduri europene pentru această afacere, pe care, pe cale de consecinţă, o voi dezvolta în sistem de franşiză până să-şi dea seama toate mimozele că acest procedeu de obţinere a unui bronz sezonier nu este decât un foc de paie la godin. Însă, plăcerea pe care o va simţi atât coregraful (dacă-i de-al nostru) cât şi patronul stabilimentului, este unică şi merită banii europenilor.
Această afacere caterincă va arunca în faliment multe firme care practică aşa-zisul bronz organic cu şprai cu extract de nuc şi ceai verde tantric care ţine cât o emisiune la TV. Asta până se va dovedi de către Institutul pentru Loazbe din România că acestea nu bronzează, după care voi vinde spaţiile respective pentru a fi transformate în cămine de bătrâni care au nevoie de încălzire în sistem clasic de godin central. Cu banii adunaţi, îmi voi face un rost într-o ţară care este dispusă să primescă un cetăţean cu milioane de euro în cont.
Fragmente din jurnalul intim al unui afacerist tipic român. Ăştia suntem…
Ilinca are o piele atât de albă încât înclin să cred că un decoct de ceai de Ceylon şi tinctură de smoală n-ar dovedi-o creolă nici pân’ la poartă…
Cine-mi bate la poarta sufletului toată ziua?
@ODLM, procesul de bronzare metoda organica mi se pare bine gindit. 🙂 As mai aduga, insa, un termostat pt godin, si angajarea unui cadru bine instruit, care sa intinda uniform, cu o pensula, bronzul natural obtinut, pe bucatele ramase nebronzate. 🙂
@ODLM, O alta posibilitate de business este o instalatie pt slabit in citeva sedinte si totul pe cale naturala, relaxindu-te intr-un cort! Ce poate fi mai frumos si mai usor? 🙂
Am aflat ca intr-un oras din provincie (s-ar putea sa existe si in Bucuresti) un salon de cosmetica are o instalatie, unde frumoasele mimoze pot sa slabeasca pe cale naturala si rapida, in numai citeva sedinte.
M-a interesat in mod special, nu pt slabire, dar pt ca mi s-a spus ca ar vindeca si durerile de cap. Ca urmare am ciulit urechiusele. 🙂
In ce consta acest proces? Nu, nu este cu godinul! 🙂
Mimoza intra intr-un fel de cort, ca un tub, inchis etans si sta timp de vreo 40 de minute la o temeperatura foarte ridicata. Transpira masiv si dupa citeva sedinte, iese afara ca o pruna uscata.
Aparatul nu spune ca te intinereste, numai ca te slabeste. 🙂
M-am dus la acests salon de cosmetica si am rugat sa vad o brosura, specificatii, un material tehnic.
Mi s-a spus ca numai “sefa” ar putea sa ma ajute. Au trecut 3 ani si sefa inca nu mi-a telefonat. 🙂
Sorry, correction: am vrut sa scriu “pe bucatelele ramase nebronzate”.
Om bun, dacă nu te grăbeşti dai faliment înainte să pui pe picioare afacerea. Că eu una, care-s în passo doble cu moda, am aflat deja că nu se mai poartă bronzul.
Lasă ceaiul de nuc, împarte cu Ilinca biberonul cu lăptic, bronzul e de porc. 😛
@Odille- termostat are, tu! Este la mine în camera de supraveghere a procesului. Şi te asigur că vin la salon numai bucăţi una şi una!
@Arcadia- nu se mai poartă pentru că au aflat pitzi că lămpile solare sunt nocive la exterior, dar şi la interior. Eu am în grădină şi singurii care suferă sunt melcii care intră în căsuţa lor şi trag storurile.
Dar focul de lemne, care să le arză peste tot, este benefic şi măcar pleacă cu o cantitate Q de energie calorică pe care o pot folosi la iarnă, în pat. Sunt unele, adevărate sobiţe, chiar godinaşe, aş zice…
@Odille- 40 de minute în sacul ăla de dormit etanş, fără să respire? Şefa l-o fi încercat şi ea şi or fi uitat-o ăia acolo. De aia nu te-a mai sunat. Unde ai mai văzut tu să te sune o prună?
@ODLM, nu stiu cum stau in acel sac. Poate ca au un dispozitiv ca scafandrii, sau ca cei care fac snorkeling?
In privinta conversatiei cu o pruna, s-ar putea sa reusim si asa ceva in viitor, sa comunicam cu animale, plante.
Insa cu o pruna uscata cred ca ar fi cam greu. 🙂
@ODLM,
“@Odille- termostat are, tu! Este la mine în camera de supraveghere a procesului. Şi te asigur că vin la salon numai bucăţi una şi una!”
Nu stiu cum, dar parca as crede ca in camera de supraveghere sta Ilinca! 🙂
Si mai cred ca sunt alese pe sprinceana, numai Doamne Babadracu. 🙂
Cel putin asa as alege eu, daca as deschde un business de acest gen. 🙂
Business-ul cu statul in cort este mai usor. Tragi fermoarul cortului si nu se mai vede nimic. 🙂
Sunt asa de dornica de caldura, de un soare puternic si vesel, cu gurita pina la urechi, incit in prima zi cind va fi cald de tot, cred ca voi incerca sa string toate razele si sa ma incalzesc si bronzez in ele. (Nu in godinel. 🙂 )
Va voi anunta sa va scoateti cojocelele de la naftalina pt acea zi. 🙂
Ah, Odille mi-ai stricat toată afacerea! I-ai dat idei Ilincăi cu camera de supraveghere şi acum nu mai iese de acolo. Inventiv, aşa cum m-au învăţat la creşă, am un periscop de la un submarin nuclear dezafectat şi deşeurile radioactive trimise înapoi la francezi. L-am instalat în subsol şi comand cap compas 200 de grade babord, dacă apare vreo doamnă Babadracu.
Te-ai ajuns! Melcii mei n-au casă, n-au masă, îs homleşi, dorm pe unde apucă şi mănâncă te miri ce, de preferat răsadurile mele de flori. N-ai vrea să vii cu aparatul ăla al tău şi să-i bronzezi frumos-frumos? Să-i rumeneşti, aşa, până devin crocanţi?
Îţi dau un buchet de flori din cele ce se vor face mari, fără melci 😛
Esti malitios :)…si ca de obicei nu preai ai inteles faza cu blocarea. Oricum nu are legatura cu barbatii 😛 …
Ma pierd pe aici prin acest posting…. De bronzat mi-ar place si mie dar bio-natural la soarele care nu mai vrea sa straluceasca…. Odille sunt pe aceeasi pagina cu tine in ceea ce priveste vara ( asta nu e vara).
Melci care manaca frunze de Hosta am si eu… cu casa cu tot si i-as “praji” in instalaia ta.
Camera de supraveghere e o idee minunata… as aplica la birou undese pare ca nu au angajat inca pe nimeni sa o “mobileze”.
Recunosc cu mana pe inima ca era mai bine acasa de cat e la birou….
Oh Dragilor, melci prajiti! 🙂
Cind eram copil, impreuna cu verisorul meu mai mic, organizam concurs de melci.
Fiecare dintre noi ne formam o echipa de melcusori, adunati din gradina bunicilor, stabileam un punct de plecare si unul de sosire, si apoi ii incurajam. Le si cintam cintecelul acela cu “Melc, melc, codobelc…”. 🙂
Nu prajiti!
Ce faceti dragilor, astazi nu ati fost prea activi pe blog? Si eu am avut o zi plina cu tot felul de activitati, dar mi-a fost dor de voi.
Noapte buna si vise colorate frumos! 🙂
“Sablate cu Cif si Domestos ” :):):) ?!?
Esti terifiant, domnule ! Cred ca dupa asa un procedeu putem spune “Loazba-si schimba pielea ! Iara bronzul ?!? Ba !” sau “Pa!” , dupa preferinte :)….
Odille, atata activitate ce am de-o buna bucata de timp, ca abia mai respir 🙁 !
Cred ca le-ai bagat in cofa pe cele de la salon cerandu-le cartea tehnica 🙂 ! Iti dai seama ca nimeni pana la tine si nici dupa nu le-a mai cerut-o, nu ? 🙂
Oachi, mi-am dat seama ca esti foarte ocupata. Sper ca iti face multa placere ce faci, ca ai satisfactii profesionale si ca vei primi si coronita la sfirsit de proiect. 🙂 Daca ai firma ta, meriti sa-ti auto-daruiesti coronita. 🙂
Sa stii ca noi iti simtim lipsa si te asteptam cu mare placere.
In privinta cartii tehnice, mie mi s-ar fi parut normal sa o aiba displayed in sala de asteptare, pt toata lumea.
Aveam foarte mari indoieli in privinta metodei, mi se parea numai o deshidratare fortata si foarte nesanatoasa.
@Arcadia- nu, n-am limacşi şi mi-e mai uşor cu cei cu casa în spate (adevăraţi bărbaţi!). Îi strâng cu tot cu casă cu mănuşi chirurgicale şi-i dau la raţe. La vecină.
Melci crocanţi? Pentru cine?
@Călina- nu că n-am înţeles faza cu blocarea, dar n-am înţeles tot comentariul tău. Încearcă, te rog, să cobori la nivelul meu!
@CristinaC- instalaţia mea bronzează, nu prăjeşte! Bine, admit că prăjeşte la buzunar, dar melcii n-au buzunar…
@Odille- concurs de melci? Şi au ajuns vreodată la punctul de sosire?
Sună melcul la uşă la urs. Iese ursul şi nu vede pe nimeni. Iar, se repetă faza. Până la urmă ursul îl vede şi-i dă un şut de se duce melcul de-a berbeleacul un kilometru. Vine iar melcul după un an şi sună. Iese ursul şi-l aude pe melc:
-Bine mă, ce-a fost faza asta de adineauri?
@Oachi- sablarea cu CIF se face pentru o schimbare a primului strat. Aşa numitul “peeling”, după care vine pielea aia catifelată, ştii tu!
Mulţumim că în toiul trebii ai găsit timp şi pentru noi. Sper ca satisfacţiile la job să nu fie numai profesionale…
@ODLM, nu au ajuns la puctul de sosire, desi am tot sperat. Dar important a fost ca am trait emotia si frumusetea cursei. 🙂
Buna Dimineata Dragilor!
@ODLM, observ ca asa de mult esti atras de subiectul “Nuntilor”, tratat de Simona, incit ne lasi pe noi, aici pe blog, singuri, singurei. Vom depune plingere la sefa cresei. 🙂
Si daca subiectul este “Nunti”, am vazut de curind fotografii de la o nunta care a avut loc in Bucuresti.
O zi de vara superba, cald, poze facute in Herastrau, toti tineri si frumosi. Mireasa, insa, a purtat tot timpul, deasupra capului, o umbrela din dantela crem. Era chiar umbrela. Pina si in biserica a stat sub umbreluta.
Nu, nu era nicio traditie, umbreluta se asorta rochiei. 🙂
Toata lumea arata fericita, asa ca le-am dorit ca umbreluta sa fie aducatoare de noroc.
🙂
@Odille- după cum vezi, am răspuns încă de azi-noapte tuturor celor ce-mi scriseseră comentarii şi abia apoi m-am mutat un pic la Simona.
@ODLM, scuze, ai dreptate. Se pare ca ne molipsim de la Studenta de la Drept, devenind prea acaparatori. 🙂 🙂
@Odille- păi vedeţi cum eşti?
@ODLM, nu negam! Eu sunt om de echipa, numai ca echipa are o singura membra! 🙂
Bine v-am gasit!
Bine v-am citit…. Azi e soare, cica e luna plina si eclipsa…
Pupici tuturor!
ODLM, eu sunt dependenta de bronzul la tub sau spray, ca am alergie la soare si, de la o vreme, cica si el la mine! 😉
Cand eram in liceu (eu), ne iubeam ca fratii, dar prietenul lui bun – stratul de ozon – cand a vazut ce mult ne iubim, s-a subtiat deodata si ne-a facut imbratisarile mult prea de fierbinti (si cu mancarimi, pe alocuri, cat sa ne strice cheful). Acum am schimbat eu macazul si m-am inhaitat cu sora vitrega a soarelui, umbra, si convietuim fericit, ajutate de cate un tub parsiv de bronzol nu stiu cat de organic, dar suficient de colorat in intentii, cat sa-mi aminteasca, macar vag, la ce orgii ma dedam cu astrul rege pe cand aveam (tot eu) 16 ani… 🙂
Buna Dimineata Dragilor! O zi frumoasa!
Alina, din cite am auzit, pt acest gen de alergie se recomanda Calciu Lactic. Cel mai bine ar fi sa vorbesti cu un medic bun.
Sunt complet ocupat şi nu mă văd de treburi. Revin eu!
Omule… ia-ti o oglinda.. mai tragi cu ochiul printre treburi…
Odille, am vorbit. Demult. Stau la soare, dar putin, si numai cu crema Bioderma SPF 50+ speciala pentru piele cu fotosensibilitate. Insa nici nu-mi mai doresc sa ma prajesc, ca pe vremuri, pe mine m-au convins toate campaniile astea anticancer si antirid. 😉
Oriunde trebuie sa astept un pic, gasesc ceva sa citesc. Asa am rasfoit, cu ceva timp urma, “Revista ta de educatie estetica, Esthetiques”, din 2008.
M-a amuzat un articol despre “Vinoterapie”:
– “Peeling termic cu vinoterapie, senzatii relaxante, revigorante.”
– ” Peeling Vino Caldo, Miracolo di Vino (masca plastifianta), Serum di Vino”.
Nu stiu ce sa cred, s-ar putea ca dupa aceasta terapie, sa te cuprinda asa o veselie si buna dispozitie, incit sa ignori cum arati in realitate. 🙂
Noapte Buna tuturor!
Păi tot cu mănuşi îi culeg şi eu pe homleşii mei. Cam jumate de kil pe zi în zilele ploioase. 🙁
Eu îi sigilez şi-i pun la gunoi, că păsăret nu am. Şi nici vecinii de prin preajmă. De la anu’ red că mă apuc de crescut raţe, că Timişul e aproape :))