search
top


Alegeţi cu ochii…

De azi, Raluca mă cheamă.

Ha! Te-am prins! Te-ai întâlnit cu El a treia oară, deci tot ce-am spus până acum, toate piedicile nevinovate, toate trucurile pavoazării primei impresii le-a trecut. Ori e El rupt din soare şi nu contează că-i rupt în fund, ori e rupt de realitate şi tu îi ţii hangul, nefiind nici tu prea bine înfiptă în crudităţile vieţii. În ambele cazuri o să ronţăiţi la cascote pe cuptiorul de la ţară al mămichii până ţi-o veni lehamite de vorbele “maică, dar bărbăţelul ista al tău nu găseşte şi el o trebuşoară pe la oraş, ca să pună şi el o pâine pe masă, că mi-aţi gătat toate găinile, maică!”.

Dacă îşi cere scuze că a întârziat pentru că a avut un raport de terminat la serviciu, deja nu mai vorbim de un terchea-berchea pe ogor. Numai să fie adevărat. Ca să scapi de îndoială, îl întrebi nevinovată de parcă i-ai fi furat un pupic şi El se întreabă unde-i, ce mai face Elena, colega lui de serviciu. Toate serviciile dispun de Elena ori secretară, ori şefă de serviciu, ori Miss Birou. Eu am avut una din ultima categorie şi o rugam mereu să-mi dea biblioraftul de jos din fichet. Era unul roşu Ferarri pe care lipisem eu confetti de la perforator. Era imposibil să nu-l remarci. Avea în el doar două file A4 cu situaţia firmelor moarte cu acte în regulă. În mod normal aş fi avut nevoie de el cam de două-trei ori pe an pentru un up-date, dar Elena chiar îi făcea plăcere să mi-l aşeze pe birou de două-trei ori pe zi împreună cu o cafea şi o bomboană de ciocolată cu zeamă de trufe. La plecare, aşezam amândoi tacticos biblioraftul jos în fichet, cu mine mângâind-o pe obraz ca o plată anticipativă pentru aplecarea de mâine.

Dacă la întrebarea ta, El alesul, se fâstâceşte şi se uită în Meniu silabisind Salade Nicoise avec cornichons fromages ( nu căutaţi pe Google că nu există. Am inventat-o eu ca să-l derutez pe Monsiuer) înseamnă că are şi el un biblioraft roşu Ferarri la birou şi nu prea i-e mintea la treabă. Deci insişti: ori se mută el plus gândul de la ea în alt birou, ori se mută ea cât mai departe şi ia şi biblioraftul ăla cu defuncţi.

Dacă n-are o Elenă, atunci poate are o Ralucă. Pot decreta, din ce m-a pricopsit viaţa cu experienţa doldora, că Ralucile sunt foarte sofisticate, bubuie de inteligenţă şi umor, frunte înaltă, buze senzuale, fotogenice şi unghii roşu Ferarri.

Dacă n-are nici Elenă nici Ralucă, din punctul meu de vedere, serviciul lui este un loc de pierdut vremea, dar din perspectiva ta iubito, este job-ul ideal când îţi va deveni vestal. Toţi devin…

Sunt unii care au gâtul fix, capul le stă numai cu faţa şi dacă este să se uite peste umăr o fac cu tot corpul. Singurele chestii care-ţi dau impresia că este viu sunt pupilele. Le roteşte în toate cele patru puncte cardinale inclusiv cele intermediare. Sunt foarte mari şansele să fi avut prima meserie şofer de basculantă, dar dacă între basculări a făcut o facultate şi acum se vede cu tine, acordă-i o jumătate de stimă. Fii circumspectă cu cealaltă porţie de stimă. Să presupunem următorul experiment: eşti cu El pe stradă şi din sens opus apare un exemplar din revistele pentru băieţi “Piticot”, “Arici Pogonici”. Te-ai lămurit că lui nu-i poţi urmări privirea, dar ai să citeşti pe faţa ei un zâmbet cu dezvelire de dinţi. Te asigur că dacă el ar fi singur şi s-ar uita la ea, exemplarul chiar s-ar strâmba a dezgust, dar aşa, El fiind însoţit, de ce-ar scăpa prilejul să nu-ţi audă un “măgarule, te-ai uitat la aia!”. Dacă aş fi fost fată, la corpul pe care l-aş fi avut, mi-aş fi pus fusta aia şi bluza ailaltă ca de plajă şi aş fi zâmbit tuturor bărbaţilor însoţiţi, doar să le dezvălui suratelor măgarul de care se ţin la braţ.

Dacă vorbeşte cu “e deschis tare” ca la GSP TVEE, gesticulează anormal de mult şi ţine degetele ca la şcoala de balet şi bune maniere, vorbeşte numai pe înalte şi-i tremură părul independent de cap, la fiecare mişcare, atunci, în subconştient, se visează o fiinţă diafană şi că într-o dimineaţă va da naştere unui băieţel ca el. Totuşi, nu viza nici extrema cealaltă! Dacă-l vezi că în parc mângăie un copil frumos foc fără să-i arunce nicio căutătură gingaşă şi mamei sale, înseamnă că are potenţial de familist şi va accepta şi un câine din bucata lui de pâine.

Sau o pisică grijulie ca tine…

 

 

 

36 Responsesto “Alegeţi cu ochii…”

  1. Odille says:

    @ODLM, ma bucura postarea ta si pt ca lipsa ta de pe blog ma ingrijorase.

  2. Odille says:

    @ODLM,

    “Dacă la întrebarea ta, El alesul, se fâstâceşte şi se uită în Meniu silabisind Salade Nicoise avec cornichons fromages ( nu căutaţi pe Google că nu există. Am inventat-o eu ca să-l derutez pe Monsiuer) înseamnă că are şi el un biblioraft roşu Ferarri la birou şi nu prea i-e mintea la treabă.”

    Offff.. Credinta mea este ca intr-o adevarata dragoste, si gindurile iti sunt inlantuite (in sensul bun) de iubire.
    “Elene” si “Raluci” sunt multe in lume, iar eu niciodata nu mi-am dorit o pozitie in care sa tin cheia unei inchisori, chiar si a gindurilor, sau sa fiu de straja cu arma la picior, nici pt un minut.

    In cazul in care un biblioraft rosu Ferarri este coborit de o Elena, la cerere, cea mai inteleapta hotarire este de a-ti lua copilul, amintirile frumoase (care au mai ramas) si valizele cu rochite si sa-l lasi pe admiratorul tuturor fisierelor sa serveasca cita “cafea si bomboane de ciocolata cu zeama de trufe”, doreste.

    Mi se pare foarte trist si umilitor sa ajungi la pozitia de inchizitor si paznic, in mod deosebit al inimii. O iubire infloreste si se mentine numai in deplina libertate.
    O simpla parere!
    Asa va doresc dragele mele si dragii mei, o iubire deplina si libera de frica.

  3. psipsina says:

    odlm, jur că te-am citit, da poooza mi-a rămas lipită de suflet! ioooi! delicioasă! 😆

  4. @Odille- frumos comentariu. Nu degeaba te-aş fi vrut eu colegă de bancă, sau de clasă, sau de şcoală, sau de oraş, sau de ţară măcar…

  5. Odille says:

    @ODLM, iti multumesc mult pt cuvintele frumoase. Eu ma bucur mult sa fim si colegi de ginduri. Ele zboara libere peste orice frontiera. 🙂

  6. @Psipsina- poza a ieşit mişcată pentru că hâţ -stânga- hâţ- dreapta, ea nu m-a ascultat şi pace!

  7. lotusull says:

    ODLM, am sa aleg cu ochii larg deschisi. Poate doar usor mijiti, din cauza soarelui ce-mi va bate prin evantai de gene.
    🙂
    Punctele bonus le voi acorda acelora ce, am sa-i vad managaind frunte de copil.
    Nu-mi fac griji din cauza de Elene, fie ele si din Troia. Daca e o fastacire tranzitorie, se intelege. Daca ramane cu gatul intepenit, apai atunci pun in joc artileria grea si testam la greu. Si in functie de ce revelatii am, decid. In fond, nimic nu e obligatoriu.
    🙂

  8. oneway says:

    ” Sunt unii care au gâtul fix, capul le stă numai cu faţa şi dacă este să se uite peste umăr o fac cu tot corpul. Singurele chestii care-ţi dau impresia că este viu sunt pupilele. Le roteşte în toate cele patru puncte cardinale inclusiv cele intermediare. Sunt foarte mari şansele să fi avut prima meserie şofer de basculantă, dar dacă între basculări a făcut o facultate şi acum se vede cu tine, acordă-i o jumătate de stimă. Fii circumspectă cu cealaltă porţie de stimă.”

    Eu le spun girofare privirilor unor asemenea indivizi. Daca ai un pic de experienta, nistagmusul se remarca rapid; si nu-i greu sa-ti dai seama ca daca prin fata defileaza o tipa imbracata pana in gat, el o vede deja in costumul Evei.

    Intarziatul din cauza unor dosare de la birou poate fi o scuza valabila. Daca nu uita totusi pana la sfarsitul salatei care -i varianta – iar pentru asta are nevoie de o memorie buna. Tu il suni sa-l intrebi de umbrela, el iti spune ca a iesit sa cumpere un kebab de la restaurantul de alaturi si tu auzi in telefon vocea care anunta…directia de deplasare a metroului. O intalnire in asemenea circumstante ar fi doar momentul unei descoperiri interesante : ca ai adus calul in Troia si ca din el ies nu una, ci o armata de Elene sau Raluci sau Ilinci sau…

    Eu as spune ca alegem intotdeauna cu mintea. Pentru ca, chiar daca el este numarul X din echipa de baschet a tarii sau daca a venit cu Bentleyul la intalnire (presupunand ca este al lui), daca in 10 minute maxim nu reuseste sa-ti spuna nici un cuvant care sa te captiveze, chiar daca esti la Fouquet’s, te vei simti usurata daca vor mai apare si alti amici langa voi ca sa te scape de pacoste. `

    Felicitari pentru scriitura! Magnifica.

  9. Odille says:

    🙂 MIAUuuu….!

    Buna Dimineata tuturor! 🙂

  10. CristinaC says:

    Scuze pentru lipsa…
    Va citesc!
    Omule… De unde stii tu asa de bine despre Elenele si Ralucile din mai toate birourile? Ce-o fi cu fetele astea… ca eu nu inteleg..

    O saptamana minunata va doresc!

  11. @Lotusull- ochii larg deschişi se ţin când El îi urât cu franjuri. Dacă-i rupt din soare, te orbeşte şi tot acolo ajungi. Fâstâcirea tranzitorie ne este caracteristică nouă şi-i şi constantă…
    Persoana iubită este în gros-plan, restul este peisaj. Temerea vine când florile din peisaj devin citibile şi El se apleacă să mângâie una.

  12. @Oneway- girofarele mai scot şi sunete ninooo-ninooo, ori ăştia sun tăcuţi ca un far de coastă. Urci şi urci prin trupul lui şi constaţi că-i gol pe dinăuntru, că oricine îi poate escalada eşafodajul. Razele X fac parte din dotarea standard, dar au totuşi o limitare: sunt univalente. Se declanşează numai la rotunjimi. Dotarea voastră standard este cu faruri de ceaţă. Vedeţi viitorul mult mai clar, deşi paradoxal, aveţi în vedere familia nu specia. Ca noi!
    Dacă-i în metrou, încă e bine. Poate ai şansa să te trezeşti cu El la interfon, dar dacă auzi vocea celeilalte “vezi că te-ai aşezat pe sutienul meu”, ei, ce te faci? Îţi spun eu: îi acorzi mieroasă încă o întâlnire ca să-i dai cu umbreluţa în cap with no comments. O să-l laşi în negură şi o să se întrebe toată viaţa ce te-a apucat. Cu cât mintea este mai evoluată cu atât şablonul prin care trebuie El îndesat se găseşte mai anevoie.
    Felicitări pentru comentariu. Eşti evoluată.

  13. @Odille- pisicile ar trebui să doarmă la ora asta.

  14. @CristinaC- fetele astea trăiesc pe lângă biroul omului.

  15. Odille says:

    Buna Dimineata Dragilor!

    Cristina C,
    “Omule… De unde stii tu asa de bine despre Elenele si Ralucile din mai toate birourile? Ce-o fi cu fetele astea… ca eu nu inteleg..”

    Nici eu nu inteleg!
    Cred, insa ca intre doi oameni care se iubesc exista o intelegere nespusa de a-si oferi unul altuia neconditionat, dragostea, increderea, gindurile, zimbetele, gingasia….
    Gresesc eu cind gindesc ca nicio Elena, sau Raluca din lume nu ar trebui sa provoace priviri interesate?

    Ce trist ar fi sa devii gardian al privirilor!

  16. Dunia says:

    hahaha de varianta masculina numita de obicei Paul nu se spune nicioadata nimic, nu e just. Dar fiecare e liber sa isi imbrace straiele cum doreste, asa ca nu vreau sa judec oamenii care umbla cu hainele pe dos, fie ca ne sunt colegi, iubiti, prieteni, sefi.
    Pana la urma zambetele fac totul!
    Cat despre iubirea nedezvoltata din cauza unei cauze comune eu zic sa o agatam pe perete in pioneze si sa mizam pe primul instinct. Daca vi se pare ca-i un tip cam limitat (a nu se confunda cu editie limitata) nu cautati sa-i gasiti scuze, probabil ca asa este si lucrul asta va deveni evident atunci cand va doriti mai putin. A, si inca ceva, de-a lungul timpului am auzit cea mai neinspirata pledoarie: “E un barbat mai complicat”!

  17. Odille says:

    Citind comentariile voastre m-am gindit la un schimb de idei de pe blogul lui Lotusll.
    De ce uneori putem sa aducem asa de multa suferinta persoanei iubite?

    Raspunsul ar fi pt ca iubirea este un act complet lipsit de egoism, de o extrema generozitate, prin care ne oferim sufletul cu o incredere nelimitata, persoanei iubite. Ne asezam sufletul in miinile ei (persoanei iubite) fara nicio indoiala. Sigur ca atunci cind simtim ca am fost inselati, chiar si un pic, sufletul se face farime.

    Si totusi… daca nu ne-am oferi sufletul, nu ar mai fi iubire. Cred ca fiecare trebuie sa-si asume acest risc de o asa minunata inconstienta, pt a trai o mare iubire. 🙂

  18. Odille says:

    @ODLM,
    “Melodie D’Amour”

    Voi spune sincer ce cred. Exita o linie fina intre senzualitate si sexualitate, si daca senzualitatea o admir si o traiesc, etalarea sexualitatii ma alunga.

    Melodia, insa, este frumoasa.

    Multumesc pt acest clip.

    🙂 🙂

  19. lotusull says:

    Dunia, ai fost grozava cu varianta Paul 🙂
    Iar ” editie limitata ” suna intr-un mare fel 🙂

    Odille, uite ca ma incapatanez in crezul meu 🙂
    Desi nu m-as descrie a fi o idealista, cred mult ca, iubirea iubire, nu aduce suferinta. Ci doar frumos. Si bucurie. Si implinire. Si asta, in cel mai simplu fel posibil.
    🙂

  20. Odille says:

    Lotusull, asa doresc si eu pt toata lumea. 🙂

  21. @Dunia- varianta masculină Paul este clădit din cărămizi cu defecte paralelipipedice, iar ceea ce le ţine împreună este apa de ploaie. Nici nu mă minunez când câte un Paul se năruie şi dă în patima beţiei după ce a fost refuzat sistematic de sexul frumos. Are a umple câteva volume cât Fraţii Jderi cu poveştile lui despre amărăciunile iscate pentru căutătura de peste umăr.
    Ediţiile limitate se fabrică, te bucuri ce te bucuri, dar nu mai găseşti piese de schimb şi uite aşa treci pe de serie. Ăştia nu-s complicaţi, doar nişte încurcă-lume…

  22. @Odille- Din comentariul tău reiese că linia fină a fost călcată şi nu mai am voie să văd clipul decât o dată pe zi şi aia doar sub supravegherea părinţilor sau rudelor.

  23. Odille says:

    @ODLM, as mai avea o solutie. 🙂 Clipul vei avea voie sa-l vezi, dar dupa ce a fost indulcit si moderat cu Javex. 🙂

  24. Odille says:

    Dragilor, uitati-va si la noua postare T-RIO. Este foarte draguta. 🙂

  25. Odille says:

    Nu as vrea sa se inteleaga gresit ceea ce am spus. M-am referit la o indulcire, o moderare a miscarilor, ritmului, a privirilor. Cam la tot! 🙂

  26. @Odille- Melodie d’amour nu este o obrăznicătură. Este potolită, iar dansul lor este înlănţuit şi din priviri. Linia melodică şi vocea solistei sunt de excepţie. Nu degeaba au cucerit lumea cu “Lambada”.

  27. Odille says:

    @ODLM, cred ca atunci cind vorbim despre Arte, vorbim despre suflet. Nici unul dintre noi nu greseste.
    Melodia este frumoasa si minunat interpretata, insa sufletul meu intelege o senzualitate cu subtiliteti.
    Dansatorii din acest clip sunt prea mult pt mine. 🙂

    Un tango argentinian il simt si vibrez cu tot sufletul.
    Nu ne suparam, schimbam ginduri leganindu-ne intr-un balancoir, intr-o zi de vara. 🙂

  28. @Odille- lambada de început este decentă, partenerii se privesc în ochi şi au o comunicare nonverbală. După ce vin agitaţii ăia cu barca cu pânze de pe Insula Desfătării, atunci începe chilomanul care nu ţi-e pe plac. Şi pentru mine este o corvoadă să privesc poponeţele bombate şi cârpiţele alea de fuste vălurite. Nici nu îndrăznesc să mă uit în monitor direct. Mă uit într-o oglindă din spatele meu care reflectă monitorul şi unde se vede invers, adică întâi cârpiţele şi apoi restul…

  29. Odille says:

    @ODLM, Buna Dimineata!

    Te vad prin monitor cit de imbujorat si scirbit esti de imaginile din oglinda! 🙂

    Tot vrei sa antrenezi imaginile sa dispara de pe ecran si pt acest motiv te-ai uitat la clip de nu stiu cite ori. 🙂
    🙂

    O zi frumoasa si fara ispite! 🙂

  30. Odille says:

    Cum vad copiii casatoria?

    E mai bine sa fii singur sau casatorit ?

    Nu trebuie sa saruti niciodata o fata, daca nu ai bani så-i cumperi un inel frumos si un video, ca o sa vrea sa vada casetele de la nunta (Matei, 10ani)

    Nici o persoana nu hotaraste inainte de a creste mare cu cine se va casatori. Dumnezeu decide totul cu mult inainte, si nu vei afla decat tarziu pe cine ti-a bagat pe git (Kirsten, 10 ani)

    Cum ai face o casnicie sa functioneze bine ?

    Sa-i spui sotiei tale ca e draguta, chiar daca ea arata ca un camion.
    (Ricky, 10 ani – un viitor politician)

  31. @Odille- delicioşi copiii. Aş vrea vreo 10, unul după altul…

  32. Odille says:

    @ODLM, asa este, iti topesc si incinta sufletul.

    Inca ceva dragut:
    “Mămico, de ce poartă miresele rochii albe ?
    – Fiindcă exprimă bucuria.
    – Atunci, mirele de ce-i îmbrăcat în negru?”

  33. Odille says:

    @ODLM,

    “@Odille- delicioşi copiii. Aş vrea vreo 10, unul după altul…”

    10, unul dupa altul? Ce usor si placut pt un barbat! 🙂

  34. @Odille- să ştii că de gemeni ne-am ocupat în egală măsură, înfăşat, îmbăiat, biberonat, plimbat, sculat noaptea şi tot ce incumbă… Şi au fost în acelaşi timp, nu unul după altul, ca să mai aibă grijă şi între ei. 🙂

  35. Odille says:

    @ODLM, asa sunt cei mai multi barbati, minimalizeaza ceea ce fac femeile si cred ca ei fac totul. 🙂
    Sa porti o sarcina 9 luni si sa te sperii ca nu vei mai avea masura 6 niciodata, si ca nu vei mai purta pantaloni albi pe corp, este un stres pe care niciun barbat nu l-a trait. 🙂
    Dar sa treci prin el de 10 ori mi se pare imposibil pt mine, si extrem de greu pt cele care decid sa o faca.
    Asa ca, imi pare rau, dar povestea cu biberonul, imbaiat, etc, mi se pare o floare minunata la ureche. 🙂

Leave a Reply

CommentLuv badge

top
%d bloggers like this: