Şopârliţa

Asemenea buze pot spune orice. Tot cu ea rămâi...

Cele mai neobişnuite locuri sunt cele în care o întâlneşti: la o nuntă a unei foste verişoare, la Praktiker, la piaţa de gablonţuri.

La nunta fostei verişoare, ceremonia te va seca la inimă pentru că nu ţi-ai însuşit corect acest grad de rudenie. Este vina ta, nu trebuia să o laşi seara acasă şi să te duci la o partidă de poker cu băieţii. Băieţii sunt pofticioşi, mai ales după ce au rânduit tacticos un strat de Jack Daniels, un strat de sandvişuri, un strat de Sarica Niculiţel, un strat de cafea, un strat de cheese-cake. Invariabil urmează o duşcă de Fetească Regală pe despuiatelea.  Chemate la semnal, fetele vin şi cu Fan Courier( cele mai cuminţi) sau cu limuzina de la Casa de Comenzi ” Tanga Transparency” ( cele mai zvăpăiate). Şi pentru că băieţii nu au intuiţia consecinţelor care se pot ivi după, mai şi filmează evenimentele, prost, cu camera telefonului, uită să aprindă blitzul, dar tot te distingi cu o mână bâjbâind nedumerit unde să pui suta. YouTube este primitor şi pe lângă invidia stârnită deja a prietenilor, mai stârneşti şi Şopârliţa care, singură acasă, căuta un clip cu Ornella Vanoni şi nu-i vine a crede că joci the male leading role în această secvenţă. Să presupunem că-ţi retragi repede mâna, îi saluţi din mers pe băieţi, laşi maşina acolo şi porneşti în alergare liberă până acasă, tocmai pentru a te aerisi forţat de parfumul “Je retienne” de pe guler. Tot mai ai o şansă: transpirat, gâfâit, lipsă curea, cu privirea îngenuncheată şi o vinovăţie afişată ca Dr. Ciomu după operaţie, o mai găseşti aţipită cu capul pe masă şi mâncarea neatinsă. Nu-ţi dă nicio atenţie, te învaţă o lecţie mai dureroasă decât uşa peste degete, dar după o săptămână îţi bagă bluza la spălat ceea ce, pentru femei, este un  gest de tandreţe şi de iertare, ticălosule! Este că n-ai procedat aşa şi ai venit a doua zi la prânz, când lăcătuşul schimbase deja broasca şi te-ai împiedicat de o valiză la uşă? Aceasta este fosta verişoară despre care îţi povesteam.

La Praktiker eşti la raionul de vopseluri şi te uiţi nedumerit la nişte cutii. E pustiu pe culoar şi apare şi ea. Păr lung, îndreptat cu placa, ochi mari îndreptaţi spre tine, voce caldă, feminină. Prinde o cutie într-o strânsoare graţioasă şi citeşte eticheta: “Pastă pentru corectat lemn”. Mai ia una şi citeşte: “Chit pentru lemn”. Se uită după un lucrător cunoscător în salopetă. Tu ai faţă de lucrător cunoscător, potenţial în salopetă, şi care citeşti fugitiv etichetele. Pasta este pe bază de apă şi se întăreşte în 24 de ore, pe când chitul este pe bază de diluant şi se întăreşte în 2 ore. Argumentul suprem: chitul pute 24 de ore, iar fetele detestă mirosurile înţepătoare, mai ales când vii la 2 noaptea. Îi explici foarte convingător diferenţa, în timp ce judeci raţional: ” ce caută ea aici, încercând să umple nişte rosturi apărute la o comodă din cauza uscării lemnului? Înseamnă că este neînsoţită momentan, sau în cel mai rău caz, stă cu mama care nu mai stă cu tata”. Nu te uita la ea din lateral, gândindu-te ce sâni mai mari ar fi trebuit să aibă, sau ce plat ar trebui să-i fie abdomenul pentru că nu vei descoperi esenţialul naturii ei estetice. Armonia pe care o crează caracteristicile sale fizice, în asta constă frumuseţea ei, la care se adaugă un aer misterios capabil să hipnotizeze chiar şi-un bărbat tăios care n-a mângâiat nicio pisică în decursul vieţii sale de câine. “Am un meşter- îi spui- care poate să ne explice diferenţa dintre pastă şi chit. Este restaurator de mobilier scluptat, spluctat, na că mă făstâcii, sculptat şi ştiu că el foloseşte frecvent aşa ceva. Lăsaţi-mi numărul de telefon şi vă spun care este mai bun după ce-l întreb pe el. Aş zice că io-s mai bun, dar las la apreciarea dv. Părerea mea este să le cumpăraţi pe amândouă şi oricare dintre ele, care nu vă este de folos, vi-l plătesc eu, pentru că mie îmi este indiferent pe care-l folosesc.”  Un “da?” inteligent pecetluieşte stratagema. Îţi vei tasta numărul dictat de ea şi chit că rişti să ţi-o iei de la nevastă-ta, te duci a doua zi să iei chitul care nu-ţi va folosi niciodată. De aici, nu te mai învăţ pentru că ştii a te descurca şi singur. Dacă eşti holtei, este şi mai simplu. Nu mai aştepţi a doua zi. Dai un search pe Google pentru “chit” şi găseşti tot felul de explicaţii bizare: chit de rosturi gresie şi faianţă, chit că n-ai bani tot o scoţi la o cafea, Familia Chiţ-Chiţ ş.a.m.d. Sun-o!

La piaţa de gablonţuri se învârte printre tarabele doldora de sclipici. Este tânără, sveltă, înaltă, gâtul subţire, dar clasa se vede la degete şi la glezne de o fineţe rar întâlnită. Probează un inel, întreabă cât costă, vorbeşte la telefon cu o prietenă cu care are întâlnire în 5 minute, răsfiră cu mâna o eşarfă în spatele căreia admiră nişte cercei. Înseamnă că aşa ar putea să-şi pună nişte bigudiuri mari, aşa ar putea face şi o prăjitură în 4 minute fără să dea făină pe alături, să vadă un film şi să-ţi povestească un altul în acelaşi timp. Este o comoară umblătoare la casa omului. Nu-i cumpăra tu bijuterii false pentru că s-ar putea să fii obligat să le porţi la petrecerile cu prietenii şi n-ai vrea să-ţi scrie pe frunte “loser” care nu se mai ia nici cu acid fluorhidic. La fel şi cu complimentele şi promisiunile: ai grijă ce spui pentru că va detecta iute până unde ţi se întinde plapuma şi râmâi cu tălpile goale în plină iarnă. Dacă o dezamăgeşti, dacă o calci pe coadă o va lăsa acolo, dar egoul tău, pe oriunde ar hălădui: prin parc, prin metrou, pe Victoriei, va fi făcut terci şi nu poţi să-ţi imaginezi cât vei suferi că ai pierdut o femeie care poate atât de multe. Şopârliţa născută primăvara sau vara va fi mult mai mult orientată către succes şi vremea ei de mulţumire va veni implacabil, pentru că trebuie să fii hapsân să nu-i doreşti o viaţă de care să se bucure că o va duce îndestulător şi fără grija zilei de mâine.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.

CommentLuv badge

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

  1. Este minunat sa fii femeie, te simti in fiecare clipa rasfatata si alintata de Destin, dar totusi as vrea ca 24 de ore sa gindesc ca un barbat. As vrea sa inteleg cum gindesc barbatii, pt ca orice efort am facut pina acum nu a fost incununat de succes.

    O zi frumoasa!

  2. ODLM, acum scriu de pe un mic laptop pt ca am probleme cu computerul meu. Miine il voi duce la un chinez, la reparat, desi stiu ca ma voi intelege cu el, nu. Adica strigam unul la altul, eu las computerul acolo si sper ca va nimeri sa-l faca sa functioneze. Stii cum este, cind nu te intelegi, ai impresia ca daca vorbesti mai tare vei fi inteles mai bine. 🙂

  3. ODLM,

    habar n-am de ce citind titlul m-am gandit la varani. Cum nu stiu care ar putea fi femininul varanului, m-am multumit cu cel de soparlita 🙂
    Presupun ca stii ca pe ici pe colo m-am identificat cu soparlita. Atunci cand unii insista sa ma calce pe coada si chiar sa mi-o rupa, tac malc si-mi zic ca nu-i nimic. Ramane din mine esenta si apoi ma regenerez eu cumva 🙂
    lotusull´s last blog post ..Mașina timpului ( leapșă )

  4. @Odille- sfatul meu, ca să te faci înţeleasă, este să trânteşti cu poc computerul pe biroul chinezului. Aşa va înţelege că nu mai este nimic de făcut şi că trebuie să cumperi unul nou cu procesor i3,i5 sau i7 şi RAM de 4 Gb care suportă noile programe din ziua de azi. Cu cât întârzii mai mult cu atât se va bloca mai des, până într-o zi, când tot va trebui să faci transferul datelor şi pozelor la care ţii. Şi eu am crezut că-mi voi păstra PC-ul pe viaţă, dar după 14 luni am constatat că frustrările erau cu mult peste plăceri. În două zile de muncă susţinută am transferat tot ce am considerat necesar şi nu-ţi poţi imagina ce uşor am renunţat la softuri pe care nu le mai accesasem de la instalare.


  5. @Lotusull- Varana este o animală feroce, ori tu nu întruneşti această cerinţă. Din postările tale, pe ici pe colo, te-am identificat cu şopârliţa şi constat cum te regenerezi admirabil pe zi ce trece.


  6. Buna Dimineata, si o zi frumoasa de tot!

    Sunt grabita, grabita, dar sper sa pot reveni pe seara.
    ODLM, m-am trezit hotarita sa nu-mi dau computerasul pe mina chinezului, voi vorbi cu un IT specialst foarte bun, dar care ma charge $ 75, numai sa vina. Dupa aceea decide el cit voi avea de platit. Probabil, dupa cit crede el ca va avea de cheltuit in weekend. 🙂 🙂

    Inca nu ma pot desparti de computer. Am facut un full-back-up, ieri, dar imi este prea drag si am si Windows XP, care-mi place mai mult decit Windows 7.

  7. Dragilor, am vorbit cu prieteni si am auzit ca va pregatiti de Martisor, cu toata bucuria primaverii. Asa de mult as vrea sa fiu si eu acolo la inceput de Martie.

    Uneori aud o melodie si parca mi se lipeste sufletul de ea, chiar daca am mai auzit-o inainte de nu stiu cite ori.
    Astazi, in masina, am ascultat melodia “Country Roads – Take me home”, cintata de John Denver.
    Si mi s-a facut asa un dor de acel “acasa”, cuvint care nu poate fi descris.

    John Denver – Country roads – Take me home (la inceput, pt citeva secunde apare o reclama)

    http://www.youtube.com/watch?v=oN86d0CdgHQ

  8. Melodia mi-a amintit si de o vacanta in care mergind pe o autostrada prin Virginia, am gresit iesirea dintr-o bucla si am nimerit pe drumuri laturalnice. Minunate peisaje care iti umpleau sufletul de pace si bucurie.
    Superbe! Si totusi…. nu era “acasa”.

  9. @Odille- de azi într-o săptămână pupăm fete indiferent dacă se împotrivesc sau nu. Este dezlegare la pupături cu şnur.
    Lui John Denver îi este dor de West Virginia şi ţie de North Bucharest.
    SmileyCentral.com

  10. ODLM, cind veneam in Romania, cu ani in urma, simteam ca sunt binevenita si asteptata, ca vin “acasa”. Si nu stiu cum ai ghicit, simteam ca apartin Nordului Bucurestiului.

    De la un timp, insa, cea mai fericita sunt in avion cind avionul a aterizat la Otopeni. Apoi incep sa am o stringere de inima ca nu mai apartin, si nici nordul nu mai ma asteapta. (Poate pt ca am copilarit in acea zona, imi este cea mai apropiata).
    Este trist sa simti ca nu mai apartii amintirilor de care iti era dor.

  11. Dar ce sprincene pictate are Sopirlitza! Dimineata, inaite de ora de pictura, cred ca arata ca un pui de la supermarket, fara niciun fulg, un pic deplumata. 🙂

  12. @Odille- la un moment dat te obişnuieşti cu ea deplumată şi ora de pictură va fi ca un foşnet de fond pe care nu-l mai percepi. Important este să nu cotcodăcească strident când te razi, ca să nu te tai.
    SmileyCentral.com

  13. ODLM,

    “Important este să nu cotcodăcească strident când te razi, ca să nu te tai.”

    Comentariul tau mi-a adus aminte de un cuplu cu un mariaj foarte involburat.
    Cind trebuiau sa mearga la intilniri cu prieteni, sotul pindea si cind sotia era gata, cocheta, fardata si isi aplica rimelul, el trecea pe linga ea si batea din palme brusc. Tot rimelul umed se imprastia in jurul ochilor si plecau certati.
    Dupa multe meciuri, au divortat si amica mea isi poate aplica rimelul in liniste. 🙂
    Sper ca noua lui sotie sa fie alergica la rimel. 🙂