Volvo Căruţi

Nov 27, 2013 Posted by omuldelamunte on Nov 27, 2013 in New Posts | 24 comments

Volvo Căruţi

24 Responsesto “Volvo Căruţi”

CristinaC says:

November 27, 2013 at 22:35

Enia? Pt asa ceva?

Oricum am zambit!
omuldelamunte says:

November 27, 2013 at 23:03

CristinaC- şi în clipul original Volvo tot Enya cântă. Adevărul istoric trebuie respectat 🙂
calina says:

November 27, 2013 at 23:21

in clipul cu volvo…:) era tot intr-o zi de miercuri 😛 , desi acum nu ma prind deloc…imbatranesc, fir-ar sa fie:)
omuldelamunte says:

November 27, 2013 at 23:33

Calina- clipul original cu Volvo l-am postat în 15 noiembrie când tocmai era un vineri. Deci, nu înţeleg la ce vrei să te prinzi.
calina says:

November 27, 2013 at 23:52

nu vezi ca nici sa ma exprim corect nu-s in stare :), asa ca, nu ma mir ca nu intelegi 😛 . Trust me 🙂 stiu cand l-ai postat, cum mai stiu ca o confirmare trebuie sa o astept minim doua zile 🙂 , prin urmare am spus doar ca eu am legat postarea cu volvo la o zi de miercuri
omuldelamunte says:

November 28, 2013 at 00:15

Calina- oare de ce am impresia că te adresezi cuiva care trece pe la mine pe blog şi numai voi ştiţi a dezlega şarada Volvo/confirmare/miercuri/ două zile?
Necunoscutule, comentează şi tu! Spune-i c-o iubeşti! Am spaţiu disponibil pentru declaraţii. 🙂
Odille says:

November 28, 2013 at 02:35

ODLM,

“Un grup de tineri din Bacău a filmat un videoclip-parodie la celebra reclamă realizată de Jean Claude Van Damme pentru camioanele Volvo”.

Bacauanii, poate ca ar avea umor, dar prea multi romini au acest “hobby”.
omuldelamunte says:

November 28, 2013 at 02:41

Odille- n-am văzut mulţi români căţăraţi concomitent pe două căruţe. Şi nici să bea din travel pocket whisky stainless steel bottle. Românul sadea bea din damigeană 🙂
Odille says:

November 28, 2013 at 15:12

ODLM,

Cu ani in urma, eram cu un grup de amici si varul unuia dintre amici, proaspat absolvent al Facultatii de matematica ne-a povestit cum la 5 ani, parintii au crezut ca a murit, au facut toate pregatirile si norocul lui a fost ca s-a trezit la timp. Fusese in coma alcoolica. Din ce am inteles copilasii aveau si ei sticla lor de tzuica diluata.

Eu, care nu suport nici potiunile homeopate care au alcool, nu pot sa inteleg aceasta cultura.

——–
omuldelamunte says:

November 28, 2013 at 16:49

Odille- este o cultură sădită de-a lungul miilor de ani, de când s-a descoperit boaba. De strugure. După cum spui, ţicurica îţi termină o Facultate de Matematică. Mamele pun în biberon o măsură de ţuică. Copiii dorm liniştiţi şi rezolvă ecuaţii.
omuldelamunte says:

November 28, 2013 at 20:57

Am avut o verişoară cu care am copilărit. Făceam compromisuri: ea juca bâza, eu şotron. Desenam un om pe asfalt. Un cerc, trei pătrate reprezentând corpul şi două pătrate, mâinile. Trebuia să arunci piatra ta în primul pătrat (al picioarelor) şi apoi sărind într-un picior să împingi cu bombeul piatra trecând-o prin cele 5 pătrate şi un cerc.Dacă puneai piciorul celălalt jos, dacă şutai în piatră şi ieşea afară sau se aşeza pe linie, dacă nu parcurgeai tot traseul dus-întors, atunci erai scos şi intra celălat în joc. Dacă executai fără greşeală tot circuitul, desenai un x pe un pătrat şi era al tău. Când ajungeai la el te puteai odihni cu ambele picioare înainte de a continua. Celălalt jucător nu avea voie să intre în pătratul cucerit de tine. Trebuia să-l sară. Dacă cucereai două pătrate consecutive, era foarte greu ca celălalt să le sară fără să greşească. Se termina jocul şi se dădea o pedeapsă. De ex. să-i duci sacoşa unei doamne până acasă. La ea.
Vă rog să-mi spuneţi dacă şotronul pe care-l ştiţi voi era altfel. Alte reguli, altă cretă, alt asfalt.
Odille says:

November 29, 2013 at 15:20

ODLM,

Ce dulcei erati si cit de mult tineati unul la celalalt daca verisoara ta accepta sa se joace jocuri de baietei (imi imaginez ca “Baza” era de baietei, pt ca nu am auzit de el.) si tu sa joci shotron.

Am facut search pe Internet si exista si varianta jucata de voi, eu jucam o alta varianta, cea in care trebuia sa stai intr-un picior ca barza, sa te apleci si sa iei pietricica. 🙂
Odille says:

November 30, 2013 at 00:12

ODLM, se pare ca nu sunt multi vizitatori ai blogului care sa fie si experti in shotron. 🙂

Un site care descrie varianta ta si a verisoarei tale:

http://thankyou.ws/reguli-sotron-un-joc-de-exterior-sau-interior-care-va-mentine-in-forma
omuldelamunte says:

November 30, 2013 at 00:18

Odille- am căutat şi eu pe net, dar nicio variantă nu am găsit care să fie cea jucată de noi. Fiecare ţară, oraş, cartier, stradă, avea propriile regului. Recunosc că eu am inventat o mulţime de pedepse: pupat primul trecător, dus la pâine în locul meu, adus un borcan de dulceaţă din casa lui, confiscat bicicleta o zi, spus “te iubesc” de trei ori părinţilor şamd.
omuldelamunte says:

November 30, 2013 at 00:26

Odille- sunt şi deosebiri. De ex. ceilalţi nu aveau voie, după ce te împropietăreai cu o căsuţă, să mai calce în căsuţa ta. Şi mai erau şi pedepsele…
Ăsta era trimful materializat: să dai o pedeapsă
Odille says:

November 30, 2013 at 02:12

ODLM, asa jucam si eu. Casuta cistigata de altcineva trebuia sarita intr-un picior.

Eu nu am jucat cu cineva cu asa de multa imaginatie la pedepse, ca tine, asa ca nici nu imi mai amintesc pedepsele. 🙂

De fapt, pt mine jocul in sine era si este foarte important, nu ce cistig.

Orice joc il joc cu pasiune. (Nu glumesc!)
Cind eram copil si adolescenta, jucam carti la 4 miini, singura, si nu trisam. 🙂

Am avut ca partener de joaca in copilarie, un verisor cu citiva anisori mai mic decit mine.

Intr-o zi mi-a disparut papusa cea mai frumoasa. Avea ochi albastri pe care-I inchidea si deschidea si perisorul era impletit in codite negre.
Am cautat papusa zile intregi. Am gasit-o in butoiul in care bunica mea stringea apa de ploaie, si numai cind butoiul se golise.

Am reinceput sa ma joc cu el numai dupa ce a varsat multe lacrimi si dupa multe rugaminti ale matusii mele (mama lui).
Inca mai sufar cind imi aduc aminte, dar l-am iertat. Cred ca eram vinovata si eu. Eram un piculetz cam bossy 🙂 si varul meu se razvratise. 🙂 🙂
omuldelamunte says:

November 30, 2013 at 13:28

Odille- căsuţa câştigată de mine trebuia sărită de tot. Era proprietate privată. No trespassing! Pe o proprietate privată nu se calcă. Nici măcar într-un picior. Regulile erau foarte stricte. Acum, în căsuţa mea, poate intra oricine vreau eu. 🙂
Odille, înseamnă că la bunica ta ploua foarte rar din moment ce a ajuns să se golească butoiul. Fiind din carton presat, îmi închipui cum ajunsese păpuşa. Cred că numai ochii albaştri rămăseseră din dânsa. Am păţit şi eu ceva asemănător.
Bossy se plăteşte şi când eşti mic şi când eşti mare.
Odille says:

December 1, 2013 at 01:28

ODLM,

Ma intreb daca ar fi posibil ca o vizita nedorita sa ramina o amintire placuta si atunci sa merite riscul?

—-

Ploaia nu prididea in competitia cu bunica mea. 🙂
Uniformele mele de scoala erau spalate si apretate incit pareau confectionate din tafta. 🙂

O bunicutza neobosita si iubita de toti nepotii!

——————————-

Vorbind despre impactul pe care-l au asupra noastra informatiile pe care le primim, in special cele cu caracter emotional, ieri am auzit melodia “Edelweiss” si mi s-au umplut ochii de lacrimi.

Imediat am asociat-o cu “Sunetul Muzicii”, cu durerea parasirii unei tari ocupate si cu refugiul. Cind am vazut filmul, in sufletul meu melodia a fost salvata ca un simbol al ocuparii Romaniei de catre comunism.

Nostim este ca melodia nu este austriaca, ea fiind compusa de un American, cuvintele sunt scrise de un American, nu este imnul Austriei si din ce am citit, filmul nu este prea cunoscut in Austria. 🙂

Si totusi, aceasta melodie mie imi aduce un bagaj intreg de emotii.
Odille says:

December 1, 2013 at 01:33

ODLM,

De putin timp nu mi se mai da voie sa click pe entries din “Recent Posts” si nici pe cele din “Recent Comments”. Pot sa deschid o postare numai direct, cind click pe postare.

O Duminica frumoasa!
omuldelamunte says:

December 1, 2013 at 10:06

Odille- Nedorită? Neaşteptată poate…
——-
Taftaua nu făcea “bing” când te loveai de colţul băncii?
——————

Austria, aşa ocupată, este printre primele 10 ţări din lume ca nivel de trai. Uff, că tare-i sucită şi Istoria asta!
omuldelamunte says:

December 1, 2013 at 10:18

Odille- din când în când, platforma WordPress mă notifică atunci când are update la o nouă versiune. Am făcut update recent şi probabil că această nouă versiune a lăsat ca link-uri active numai “Reclama”, “Live Traffic Field”, “Who’s among us”.”Blogroll” “Calendarul” şi “Archive”.
Încerc să găsesc cauza, dar nu promit. Normal ar fi fost să te întrebe dacă bifezi sau debifezi opţiunea. Altfel, este Dictatură
Odille says:

December 2, 2013 at 04:36

Buna Dimineata! Buna Dimineata!

ODLM, noul Update a mai adus o surpriza. Cind intru pe blog, prima postare displayed este “About” din March 11, 2011 si apoi apar celelalte. 🙂

Nu te supara! Numara pina la 10 in felul urmator: One Mississippi, Two Mississippi, Three Mississippi, Four Mississippi…………………….. si tot asa pina la 10. Si cum ai umor, dupa 10 Mississippi, te vei linisiti. 🙂

Aceasta metoda este foarte buna si atunci cind avem probleme cu legatura de Internet. Inchidem comutatorul, numaram pina la 5 Mississippi si deschidem comutatorul. (One Mississippi=1 secunda) 🙂

P.S. Sunt adorabili fulgii de zapada de pe blog. Sper ca nu-I vad numai eu? 🙂
omuldelamunte says:

December 2, 2013 at 23:39

Odille- am scos capul dintre frunze un peek şi am reuşit să-l duc pe “About” la locul lui în Header pentru că îmi invadase conţinutul. Deocamdată nu reuşesc să activez plugins-urile din lateral. Şi am găsit că în loc de One Mississippi pot spune şi One Trespassing plus o înjurăturică şi-mi trece. Fulgii de zăpadă îi văd şi eu. De fapt, numai noi îi vedem pentru că nu mai calcă nimeni pe aici
Odille says:

December 3, 2013 at 07:00

ODLM,

Cum singuri? Ne bucuram de fulgii de zapada impreuna cu vizitatori din Bucuresti, Reghin, Hanover, Iasi, San Francisco, Toronto, Brasov, Timisoara, Mountain View (California), Woodbridge- New Jersey, si din multe alte orase.

Ca niste ursuleti albi care se aduna la joaca. 🙂

————————–

Cred ca a mai circulat, dar este chiar dragut.

Huge Bear Surprises Crew on EcoBubble Photo Shoot in BC

http://www.youtube.com/embed/eryxAcsTcOA?rel=0