Un bibelou

Apr 21, 2014 Posted by omuldelamunte on Apr 21, 2014 in New Posts | 11 comments

Un bibelou

11 Responsesto “Un bibelou”

CristinaC says:

April 21, 2014 at 22:32

Un mic robotel chienz….
Odille says:

April 22, 2014 at 03:04

ODLM, Copilasii iti fura intotdeana inima. Acest baietel este mai inteligent decit toti din juriu, luati impreuna. 🙂

Am citit, insa o carte scrisa de o chinezoaica americana, Amy Chua, profesoara la Yale, carte care este ca un jurnal despre cum si-a crescut si educat fetitele.

Dupa parerea mea este vorba despre abuz psihic si fizic asupra copiilor, lipsa de omenie.

Nu sunt adepta metodei Pediatrului Benjamin Spock, conform careia parintii trebuie sa faca numai ce vor copiii, cred foarte mult in disciplina, dar ceea ce facea aceasta mama, era oribil. A fost o carte greu de citit. Citeam numai citeva pagini si apoi luam pauza, pt ca mintea si sufletul nu puteam sa inghita ceea ce citeam.
Odille says:

April 22, 2014 at 03:06

Am facut un scurt search si postez numai un paragraph dintr-un articol aparut intr-un ziar serios Canadian, “The Globe and Mail”

”
She’s back. The Tiger Mom has struck again, and people are furious.

You remember Amy Chua – she’s the dragon lady who wrote a book about her parenting style. It is probably not like yours. Her motto is: All work, no play, no coddling, and hold the praise. A lot of people thought her approach amounted to child abuse. Her new book, The Triple Package, is making people even madder. (Actually, she wrote it with her husband, Jed Rubenfeld, but she makes a better target.)”

Cind vad copilasi chinezi, primul sentiment este ca imi este mila de ei.

Cristina are dreptate, copiii sunt crescuti ca niste mici roboti.
omuldelamunte says:

April 23, 2014 at 00:18

Odille- nu numai copilaşii fură inimi. Uneori se vorbesc între ele şi-şi împart etapele: tu iei tinereţea, tu-i iei maturitatea, tu-i iei senectutea. Îşi marchează cu gărduleţ lotul de grădină şi sădesc acolo sămânţa amintirilor care, din copăcei devin arbori de sine stătători, de viaţă dătători.
Nouă albilor ni se par ridicoli cei din rasa galbenă. Reacţionează la extreme: ori o mimică greţoasă ori un râs imbecil. Cu cât eşti mai greţos sau imbecil cu atât devii un actor de kung-fu mai apreciat în sălile lor de cinematograf.
Cum ai avut răbdarea să parcurgi o astfel de carte despre o dezaxată care şi-a abuzat fetiţele?
Eu nu le-aş abuza nici mature, darămite micuţe. Faptul că, mature fiind, mă venerează, nu este un abuz. Este graţie conductivităţii şi irezstibilităţii persoanei pe care o reprezint ca fiind eu însumi. 🙂
Odille says:

April 23, 2014 at 16:17

ODLM,

Povestea “Jack and the Beanstalk”, spune ca o saminta fermecata creste pina la cer, si se incheie cu o nunta ca in povesti, cu o printesa, bineinteles. 🙂

Acest lucru se intimple pt cei care cred in seminte fermecate, dar si pentru cei care nu cred, pt ca asa spune povestea. 🙂
Odille says:

April 23, 2014 at 16:19

ODLM,

Am citit cartea scrisa de Amy Chua pt mai multe motive: in general, oricit nu mi-ar place ceva, voi face un exercitiu de vointa pt a termina acel lucru/ am vrut sa inteleg un pic acest aspect al culturii chineze de “parenting” si pt ca in Canada/America, noi, dar in mod special copiii nostri, sunt in competitie cu chinezii.

Cred ca in cultura asiatica, omul isi pierde total importanta ca individ, contrar culturii europene, unde individual este figura centrala. Probabil ca lupta pt suprvietuire dezumanizeaza.

Astazi am auzit o stire scurta. La frontiera dintre Cehia si Germania, unde era un gard electric pe timpul comunismului (gard care, desigur, nu mai exista acum) caprioarele inca nu trec acea linie de frontiera. Probabil ca inca au in memorie, sau li s-a transmis, frica de acel gard.

Cred ca asa se intimpla si cu populatiile care au trebuit sa supravietuiasca sute si sute de ani.

Probabil ca si in Romania sunt multe “caprioare” care inca nu inteleg ca sunt libere si trebuie sa functioneze ca niste oameni liberi.

Aceasta Amy Chua, insa, este extrem de mindra de ce face ea. Sotul ei, daca imi aduc aminte bine este tot professor la Yale. Ea a studiat la Harvard.

Daca fetele ei nu ar fi chinezoaice, cred ca ar fi dat-o in judecata pt abuz
omuldelamunte says:

April 24, 2014 at 14:11

Odille- S-o luăm pe puncte:
– şi eu am tendinţa de a urmări un film până la capăt. La cât de imbecil este filmul, tot nutresc speranţa că va avea un deznodământ care să mă bulverseze. Aiurea! Finalul este de parcă regizorul a făcut heart-attack şi n-a avut cine să termine filmul. Am pornirile astea sodomice să observ cât de prost este scenariul, actorii, regizorul. Spre exemplu, este filmul “ENEMY” din 2013. Acţiunea se petrece numai în Toronto, după o nuvelă a lui Jose Saramago (premiul Nobel pt. literatură). Este un film abstract, iar dacă-l vezi îţi voi spune care este morala filmului, după mine…
– în cultura asiatică, viaţa unui individ este expandable. Sunt prea mulţi la un loc. Sunt ca bancurile de peşti în care dă iama o balenă şi hăpăie câteva mii, dar nu se cunoaşte. Dacă antilopele, spre exemplu, ar trăi izolat, n-ar avea tot atâtea şanse de a fi sacrificate de lei, faţă de turmă unde şansele le cresc considerabil.
– nici la mine căprioarele nu-mi trec de gard. Am paznic. Electric 🙂
– păcat de studiile la Yale şi Harvard dacă îşi supra-solicită copiii.
Odille says:

April 25, 2014 at 04:05

ODLM,

” nici la mine căprioarele nu-mi trec de gard. Am paznic. Electric :)”

🙂 Poate se mai strecoara cite o caprioara cind este pana de current, dar cel “pazit”, numai la gindul Paznicului Electric 🙂 incremeneste ca un iepuras in lumina farurilor!

Functionarea gardului alunga ispita. 🙂 🙂
omuldelamunte says:

April 26, 2014 at 00:30

Odille- Este curent de joasă tensiune. Cât să mă ţină în tensiune. Mă mai apucă câteodată nostalgia “politicii porţilor deschise”, dar ceva mă ţine. Mai bine zis “cineva”…
Odille says:

April 27, 2014 at 02:13

ODLM,

Un comentariu legat de “ispita”. 🙂

Cit de important este felul cum vorbim si ce impact au cuvintele, vedem intr-o simpla descriere a unei bomboane de ciocolata “Lindt”. 🙂

“Coeur a l’Orange”

Franceza, cu romantismul ei: “Un coeur fruite pour se faire plaisir- Du tandre caramel a l’orange, sublime d’une couche de chocolat noir intensif.”

Engleza, limba de business: “Discover this heart’s fruity taste – A layer of luscious orange caramel lies atop intense dark chocolate ganache”

Germana: “Das fruchtige Herz zum Verwohnen – Weicher-Orangen-Caramel gebettet auf einer Schicht intensiv-dunkler Chocolade.”

——-

O alta bomboana, pt care va dau numai varianta franceza:

“Pointe de Chocolat”

“Le chocolat de pointe – Un Coeur de chocolat tendre, enrobe de chocolat au lait et de chocolat au lait noir.

Sunt asa de ademenitoare descrierile in limba franceza incit bomboanele devin adevarate sirene sau sireni. 🙂 🙂
omuldelamunte says:

April 27, 2014 at 14:51

Odille- am găsit şi reclama bomboanei Lindt în română: ” O inimă friptă pentru plăcerea ta. Carmolul alcoolizat din belşug şi băubil pentru nuanţa lui de portocaliu artificial, ca mai apoi să te întinzi pe o pătură ciocolatie şi să visezi intens că ai luat leafa şi că ea nu a plecat în Dubai”