Aug 7, 2014
Diazinol
Pui de iunie, tare inimoşi în inimă
Să luăm imaginaţia:
Îşi închipuie că aş fi un prinţ pe cal alb, foarte puţin descurcăreţ şi grămădit într-o plasă de construcţii prin care trece molozul, praful conştiinţei maculate, frustrările orare sau hebdomadare-în funcţie de anotimp. Rămân astfel cernute, un corp şi o minte eliberate de nefiresc, un gen de erou cu mici scăpări: de angoase, de cafea pe faţa de masă albă, metroul de sub nas, o tânără mlădioasă de la un înec brutal. Conform teoremei care statuează că atunci când calci o omidă pe coadă iese un fluture şchiop.
Suspiciunea:
“De ce ai luat vinete când ştii că le aveam în congelator gata preparate de astă toamnă?”. Nu-mi înţelege pofta de vinete proaspete, crescute în Turcia noastră dragă. Este convinsă că am vrut să o evoc mental pe Hurrem Sultanî ( care, vorbim între noi acum ) este mult mai pufoasă decât ea şi cu atârniciurile acelea lălâi de pe dânsa nu-i ghiceşti eternul meu fetiş: talia.
O paranteză off topic: Restaurantul Thalia are o candoare a lui. Te adăposteşte de ochi incomozi şi face o ciorbiţă de fasole cu costiţă. Chiar două. Este supraetajat şi are separeuri în care nu serveşte decât îndrăgostiţi. Aparent, ea i-a păcălit, deşi chelnerii poartă şorţuri negre, papion roşu şi păr alb de la experienţele anterioare.
Este radicală până în prăsele. Încerc s-o cuprind şi tocmai când să zic că i-am intuit dedesubturile psihomotorii, odată se zbate şi ca un peşte de apă dulce foc ce este, se duce zvârlugă peste şapte ţări, acolo unde a înţărcat NATO pinguina.
Aţi văzut cum încearcă un bebeluş să apuce linguriţa? Creieraşul lui nu apreciază bine distanţa şi strânge mânuţa pe fals. Prinde o frunzuliţă de eter. La fel mi s-a întâmplat şi mie cu fetele. Îmi lua mult timp până prindeam o linguriţă ca lumea. Multe au fost de alpaca, clasice, distinse, cu încrustaţii cu blazon şi şarmul oxidat. În câteva luni le redam strălucirea după o şlefuire în stil teacheresc. Când în sfârşit am aflat ceva gata şlefuit, cu blazon de sud de ţară, scânteietoare, şotron săritoare, ţinută princiară, iată că sunt bănuit de malpraxis pentru că respir când vreau eu, nu când vrea ea…
Mă destabilizează viteza a doua. Nu este nici a întâia, ca să te urneşti din loc şi nici a treia, ca să-ţi înlesneasă să aspiri spre viteze superioare cu care să-ţi atingi scopul de atingere a perfecţiunii. Este o viteză ambiguă, între două luntri şi-mi şi încetineşte procesul evolutiv în care mă aflu de când am cunoscut-o.
Mă uit ca râma în bolovan când mă cauţionează asupra folosirii diacriticelor în conversaţii: “nu eşti pe telefonul mobil! Acolo nu ai diacritice. Eşti la altcineva acasă. Eşti pe desktop-ul ei. Ea are diacritice. Eu de ce n-am?” A trebuit să apelez la bunăvoinţa Samsung ca să-i arăt softul intuitiv de scriere în limba cizelată la Ipoteşti. I-am demonstrat că nu este o conjectură, ci un fapt real, dovedit atât cât îmi permit de repede degetele mele care cuceresc pe mobil trei taste odată. Iute, cât să nu apuc a-i pune la încercare stăruinţa de a afla adevărul. Ţip ca un melc încolţit sufleteşte. Fără frunze, fără apă, fără casă.
Memoria:
Are o capacitate de stocare imensă, telurică. Recită poezii, îmi cântă melodii până şi din preclasic când eram dispus să mă nasc, nume de actori, nume de filme, nume de cărţi, nume de cuvinte ieşite din uzul general, regionalisme de bazin minier, nume de foste invocate de mine în somn.
Ei, când îi aduc aminte de ce a spus despre mine că sunt nătâng, că prea o admir în multe ipostaze, sau că m-a îndemnat că mai bine este să mă duc să mănânc (la 12 noaptea) nu recunoaşte şi, pentru dezarmare totală şi necondiţionată, recită ingenuă: “am spus eu aşa ceva?”. Este o stratagemă în care eu pic de aiurit şi ea de politicoasă. Şi aşa suntem, dacă o întrebaţi. Mă duc la psihiatru, mă ascultă la canapea şi dacă mă diagnostichează ca perfect sănătos, atunci mă caut la mai mulţi, până găsesc unul care să-mi spună adevărul.
Mi se şopteşte în cască să mai spun câte ceva de Austria.
Este interzisă stropirea cu insecticid contra muştelor, ţânţari, viespi, căpuşe. Acestea constituie hrană pentru păsări. Pentru vaccinul anti borelioză, populaţia este chemată anual. Este drept că la noi, când văd lunar o rândunică îmi pun o dorinţă. Nenorocul meu este că am mai multe dorinţi decât rândunele. Prietenii mei, de câte ori mă vizitează, mă roagă să le pregătesc Diazinol şi K 300. În Austria sunt interzise.
Primăria răspândeşte manifeste prin cutiile poştale ale oamenilor cu privire la modul cum trebuie îngrijiţi aricii: ce mănâncă, când mănâncă, să nu fie lăsaţi în grija câinilor, iar dacă găseşti un pui de arici în octombrie (părinţi iresponsabili), deja este întârziat şi atunci eşti obligat să-l iei în vestibul şi să-l îngrijeşti cum se cuvine până la primăvară.
Într-una din seri, a apărut o familie de arici la un caltaboş părăsit de la mâncarea câinelui. Bărbătuşul era mai mare, lent, intelectual, bonom. A dat să muşte ceva. Ea, se vede treaba că îl certa, nici nu mânca, dar nici nu-l lăsa pe el în tihnă. Aricioaică cu acte. Privirea lui spunea că mai bine s-ar fi încurcat cu o perie de cap. Care-i mai docilă, mai codană.
Ce-mi veni cu metafora asta?!
Puii erau de iulie, deci aveau tot timpul să crească în natură. Şi erau şi gemeni.
Marinică, făcut cu ou şi cu oţet
Vai, Vai , Vai! Se pare ca Marinica nu a fost facut “cu ou si cu otet”, este deja o salata orientala. 🙂 🙂 Cred ca Marinica trece printr-un brainstorm, multe idei si intrebari pe microsecunda. Si cam fara raspuns. 🙂
Multe face omul cind iubeste, unul dintre ele ar fi sa “respire cind vrea ea……” 🙂 , insa eu, spre exemplu, nu as papa nimic din congelator, care a stat mai mult de doua saptamini. Cu mari indoieli, o luna. Pur si simplu nu pot.
Bine ca testul cu vinetele si congelatorul nu este un test in Manualul Iubirii! 🙂
Draga Marinica, uite aici, Formula Fericirii!
Google Translate spune ca “Expectation” se traduce ca “Asteptare”. Cred ca in
acest caz, corect ar fi “Speranta”
Ca urmare Secretul este Speranta! Sa ne imbaiem intr-o delicioasa spuma, cu balonase stralucitoare de Speranta, si cine stie, poate un balonas ne va transporta pe Tarimul Fericirii. 🙂 🙂
Este ca si cum visam ca ne vom rasfatza, delecta, cu cea mai delicioasa ciocolata, chiar daca nu o vom face niciodata.
http://time.com/3079902/this-is-the-equation-for-happiness/
Imi era chiar dor de Marinica, bine ca a revenit, chiar si asa bulversat. 🙂 🙂
Se spune ca Iubirea vindeca totul. 🙂
Odille- dacă consumăm repede orice am scos din congelator, bacteriile nu au vreme să se trezească decât în sucul gastric. Un fel de ploaie acidă pentru flori ca noi 🙂
Manualul Iubirii conţine atâtea teste că numai în teste mă lăfăi zilnic.
Am aplicat formula fericirii, dar nu ştiu valoarea constantelor. Şi de fapt, sunt renumit pentru inconstanţă.
Se spune că una din fericiri este să te scoli dimineaţa înainte de bormaşina vecinului.
I-am făcut rechemare lui Marinică. Bulversat fiind, a bombănit ceva şi i-am scos cu tirbuşonul câteva idei. L-am activat. I-am spus că iubirea vindecă de tot şi, fără o vorbă, mi-a arătat cicatricile.
ODLM,
Mi se pare mie sau Marinica trece printr-un pic de Trouble in Paradise? 🙂 Welcome to the Club! 🙂 Viata in Paradis nu este asa de usoara, sunt si multe ispite, dar si restrictii. Nu este voie nici sa papam mere. 🙂 Poate este mai bine, merele sunt fructele pe care sunt cele mai multe chimicale. Vreo 10,0000. 🙂 🙂
Mai sunt si Eve imaginare, sau niste naluci neintelese si nepretuite care au fost uitate, iar “inconstanta” , uneori are drept consecinta citeva cucuie. Un fel de lapte, miere si cucuie. 🙂
Oh! Cal alb inseamna veste buna. 🙂
Odille- Mere sunt din belşug, iar chimicalele au restricţie la poarta Aeroportului Paradis. Sunt şi mai multe Eve as ever. Libertatea dăinuie şi poţi muşca din mere, abia în pârg, fără să fii restricţionat de un Dumnezeu mai mic. Ispitele n-au rochiţe, n-au poşete. Sunt buticuri numai pentru pantofi cu toc, mărgele, cercei, parfumuri. Sunt solicitări şi pentru seturi Victoria’s Secret, dar Adamii se cam opun. Cică-i încurcă. Peste 100 de ani, când vom ajunge acolo, lucrurile se pot schimba. Oricum, Victoria ajunge în iad pentru că prea îi fierbe pe pământeni.
ODLM,
Astazi voi vizita “muzeul” “Pink Victoria Secret”. 🙂 Majoritatea exponatelor ai vrea sa le papi.
Incerc sa fac un mic studiu, de ce si cum, stau cuplurile impreuna, ani de zile, daca nu este vorba despre dragoste oarba, sau de dragoste nebuna.
Deja am si niste concluzii.
Acum dau fuga la “muzeu”.
O Duminica superba!
Odille- eu, mai degrabă aş păpa majoritatea exponentelor. Aş merge la prezentări şi aş lua măsuri şi măsurători.
Răspunsul la dilema ta este comoditatea şi teama de a nu da peste o altă pălărie.
O după amiază frumoasă.
ODLM,
Viata in Canada – 10 August. In seara aceasta sunt organizate intilniri in aer liber unde oamenii vor admira impreuna The Supermoon.
http://news.yahoo.com/superest-supermoon-full-moon-2014-rises-tonight-watch-110635640.html
Eu o admir de la fereastra si ma gindesc la toate secretele pe care le pastreaza, juramintele indragostitilor la care a fost martora, poeziile si melodiile care I-au fost dedicate, misterul pe care-l detine inca.
Marinica cred ca este magulit de toata atentia Adoratei si ii face placere sa-i ofere cit mai multe motive pentru a-i trezi suspiciuni, fara nicio baza, insa Marinica vrea sa fie in the spotlight cit mai mult. Ca un copilas alintat. 🙂 🙂
ODLM,
“Răspunsul la dilema ta este comoditatea şi teama de a nu da peste o altă pălărie.”
As intelege daca ni s-ar promite ca vom trai inca o mie de vieti. 🙂
Odille- Luna a fost cel mai aproape de pământ. Am atins-o, aşa neîmjumătăţită de umbra Pământului. Eu iubesc intens în toate fazele ei. Eclipsele mă derutează, dar sunt rare şi ţin doar clipe.
Uite o melodie pe care i-aş dedica-o Lunii:
https://www.youtube.com/watch?v=wOljooH-cb4
Odille- Marinică are prea multă atenţie aţintită asupra sa. Doar o pelerină de Om Invizibil l-ar mai evada la o bere cu băieţii. Dacă întârzie, nu este alintat ci răzgâriat.
Odille- din nefericire, trebuie să trăim o mie de vieţi într-una singură.
ODLM,
“https://www.youtube.com/watch?v=wOljooH-cb4”
Desi este prima oara cind ascult aceasta melodie, este ca si cum o stiu dintotdeauna.
Daca am stiut cit de puternice sunt The Solar Storms, cu siguranta aceasta melodie a stirnit o mai puternica Moon Storm, cu toate tristetile, bucuriile, zimbetele, dezanadejdea, scrijelite in memoria Lunara.
Ce bogatie sufleteasca, sensibilitate si talent, ca sa poti transpune in muzica si cuvinte asa niste trairi extraordinare. Ii sunt recunoscatoare.
ODLM, ne-ai facut un dar foarte frumos. Multumesc.
Fiecare zodie este guvernata de o planeta, ceea ce inseamna ca cele doua planete care formeaza un mariaj trebuie sa-si stabileasca un echilibru fericit intr-un spatiu restrins, lucru nu asa de usor. 🙂
Va trebui sa faci pace cu Mars-Zeul Razboiului, 🙂 , sa mentii linistea cu Mercury-Zeul Comertului, sa fii atent la Sensibila si Romantica Luna, sa-l intelegi si sa-I creezi spatiu Zeului Jupiter, sa o admiri pe frumoasa Venus, sa nu te lasi pirjolit de Maretul Soare, s.a.m.d. 🙂
Planetary Rulers of the Zodiac Signs
http://www.cafeastrology.com/articles/sign-rulerships.html
Aries – Mars
Taurus – Venus
Gemini – Mercury
Cancer – Moon
Leo – Sun
Virgo – Mercury
Libra – Venus
Scorpio – Pluto (Mars)
Sagittarius – Jupiter
Capricorn – Saturn
Aquarius – Uranus (Saturn)
Pisces – Neptune (Jupiter)
————————
How Your Ruling Planet Defines You
http://www.astrology.com/how-your-ruling-planet-defines-you/2-d-d-482883
Noapte Buna!
Odille- este o melodie scrisă cu imensă inspiraţie, orchestraţie melancolică, voce romantică. Da, este un regal pentru voi, din partea mea.
Buna Dimineata! Buna Dimineata!
ODLM,
Avem musafiri dragi si astazi vom fi haihui prin Toronto, fara griji, numai cu dorinta sa le aratam locuri frumoase.
M-am gindit la Cristina si la vacanta ei incintatoare in Toscana.
Eu cind ating un pisc al fericirii, sau un abis al nefericirii, nu pot sa-mi impartasesc sentimentele cu nimeni. Nu stiu motivul. Poate pentru asa sentimente puternice nu s-au inventat cuvinte, sau poate ca sufletul se izoleaza?
Cred ca Toscana este un pisc al fericirii.
ODLM, din nou iti multumesc pentru picaturile de bucurii pe care ni le oferi cu darnicie.
Sa aveti o zi incintatoare.
Odille- Toscana are farmecul unui cozonac pus pe tava unor glicemici. L-ar savura indiferent de consecinţe.
Tu ai talent în a descrie trăirile unor sentimente de pisc sau abis, aşa că vei găsi tu cuvinte să ni le împărtăşeşti.
Avem şi azi 37 de grade la umbră. Ieri, la soare, au fost măsurate 60 de grade. Avem o vreme a contrastelor, o ţară a extremelor educaţionale, sociale, comportamentale.
O zi cum ai vrea-o.
ODLM,
Noi, aici, ne trezim in fiecare dimineata cu teama ca a disparut vara. Cind vedem raze de soare, deja simtim cum se deschid florile fericirii. 🙂
Astazi, pentru a nu-I tenta pe cei cu diete, pe o fata de masa alba, in farfurioare pictate cu flori de Nu-ma-uita, sa servim ginduri bune, intelegere si zimbete.
Apoi, fiecare pe masina lui de pompieri, gata sa stingem toate focurile zilei. 🙂
ODLM,
“Tu ai talent în a descrie trăirile unor sentimente de pisc sau abis, aşa că vei găsi tu cuvinte să ni le împărtăşeşti”
Oh, nu, nu am acel talent care sa ma ajute sa gasesc cuvinte pt a impartasi asa niste trairi.
Am “talent”, insa, in a trai aceste sentimente.
ODLM,
Ma intreb daca este mai bine sa nu atingi inaltimi in fericire pt a evita abisuri si sa duci o viata egala, care la o electrocardiograma arata ca esti numai viu, 🙂 sau sa ai curajul sa iti asumi riscuri si sa-ti traiesti viata din plin?
O zi buna tuturor si fiecare sa fie liber sa-si aleaga cum isi doreste! 🙂
ODLM,
Vorbind despre mariaje, fericire, familie, saptamina aceasta am avut doua experiente ciudate.
– O masina condusa de o doamna de 35 – 40 de ani avea pe masina, aplicata, o placuta:
“You can take my husband, but keep away from my horse!”
Avea poza unui cal lipita pe masina. 🙂
O adevarata declaratie de dragoste pt Dl Cal. 🙂
– Mergind intr-o zi la plimbare ne-am dat binete cu un domn (Canadian) care avea in jur de 60 – 65 de ani si care se plimba cu un Australin Sheepdog. Aceasta rasa ocupa locul I ca inteligenta.
Mi-a facut placere sa vad acel catel si I-am spus Dlui ca trebuie sa fie o placere sa ai asa un catel destept.
Cu naduf, domnul ne-a raspuns:
“He is very intelligent. I go where he wants to go and when he decides to go home, I follow him. He is more intelligent than my children. My children are idiots!”
Ne-a descumpanit total. 🙂 Ce armonie trebuie sa fie in familie. Poate catelul sa fie mai intelept.
Sa aveti un weekend minunat!
Sunt destul de plecat din Bucureştiul nostru, dar îmi revin duminică noapte, rău. 🙂
Odille- speriaţi de prognoza meteo cu vijelii, nori, ploaie cu găleţi, ne-am întors mai devreme acasă dintr-un ambient de vis de la Snagov.
Am ajuns mai devreme decât ne planificasem şi iată că florile mele cerşesc un strop de apă şi alt strop de iubire. Iubire este din belşug pentru ele, dar apă numai de la sprinklere, pentru că nu plouă, neam!
Pentru doamna cu calul, o poezie genială, un actor genial:
https://www.youtube.com/watch?v=wejVQOfU1q4
Oare ce vârstă aveau copiii domnului cu Australian Sheepdog? Dacă aveau sub un an, e normal, dar deja “peste…” domnul nu e normal.