Indiferent cit de multi ani voi trai pe acest continent, americanii ma vor lua prin suprindere. Aici psihologia se serveste cu polonicul, in fiecare zi. 🙂 Vrei sau nu vrei primesti lectie de psihologie. Suntem toba de carte. 🙂
Sa-I anunti pe copii cu ce copilas vor imparti fiecare zi pt restul vietii taind un cupcake in doua mi se pare de o superficialitate fara margini.
O lamurire. Un cupcake este desert considerat de lux. In New York, un cupcake poate costa de la $ 5 in sus si este numai un pandispan fad pe care se adauga o crema de ghetutze cu niste bombonele colorate.Truda de o zi la un tort delicios ar fi considerata o absurditate, cind poti cumpara un tort cu crema de ghips in orice culori doresti, la orice ora si de oriunde. 🙂
Cei care acum detin puterea in Romania, ar dori, daca s-ar putea, ca pt noi cei de peste granita, sa nu existe 2 noiembrie in acest an. Ii vom dezamagi! 🙂
Cred ca daca noi, in Canada, ne putem pemite sa mai facem greseli la vot, Romania, acum, este intr-o mare cumpana si pt acest motiv trebuie votat pt prezent dar si pt viitor, pt tara si nu pt un interes personal.
In 1990 a mai fost asa o cumpana si s-a votat cu Balaurul.
Am citit un articol scris de Gabriel Liiceanu. Este asa de extraordinar de bine scris incit parca a prins fiinta. M-am indragostit de fiecare gind si cuvint.
Odille- este o modalitate nostimă şi originală de a le destăinui fetiţelor ce urmează să se nască. Dacă le-ar fi strâns într-o şedinţă de familie şi le-ar fi spus sec că vor avea un frăţior, poate că amândouă ar fi bufnit în plâns. Ar fi sunat a directivă de partid şi de stat, iar oamenii fug de tiranie de mici 🙂
Probabil că acel ( sau oricare) cupcake are un gust de polistiren expandat, ca dovadă că nici n-au gustat din el. Are rol doar de comis-voiajor al veştii.
Oricum, eu am vrut să scot în evidenţă dulceaţa fetiţelor care se vor transforma în dulceaţa cuiva când vor fi mari.
CristinaC- cred că în România cupcakes sunt interzise. N-am gustat în viaţa mea una pentru că nu-mi plac: pandişpanul, bombonelele de colivă, crema de mâini.
Ninsoarea a trecut, a venit soarele, parcă mă aştept să înflorească salcâmii nebunii. Se stă la coadă la trecut pe anvelope de iarnă şi câte 5-6 ore. Suntem căliţi pe la coadă. 🙂
Din experienta mea, copiii vin cu un simt puternic de proprietate. Fetitele spun de obicei: Daddy is mine!
Totul le apartine pina cind adultii le strica toata bucuria spunindu-le ca trebuie sa imparta si cu altii, dragostea, jucariile, totul. 🙂
Sosirea unui fratior/surioara este de obicei un soc si nu unul tocmai placut.
Am cunoscut copii care au trebuit sa aiba sesiuni de psihoterapie pt ca facuserea depresii dupa ce le dadusera in cap cu chitara fratiorilor mai mici, dupa ce le dadusera vint de pe fotoliu sau de pe masa din gradina si dupa ce nu reusisera sa-i sufoce cu o pernuta si fratiorii tot nu disparusera . 🙂
Mi se pare dur ca un cupcake sa decida cu cine vor imparti intreaga viata cele doua fetite. 🙂
Cristina, am vazut cupcakes servite musafirilor americani, de Craciun, ca desert si musafirii erau in extaz. Nu exagerez niciun pic. Well, se pare ca erau cupcakes de la un anumit magazin care facea cele mai grozave cupcakes.
Mie mi s-au parut asa cum imi imaginam ca erau cele de ghips din vitrine, dar tot am papat-o, mai ales ca avea un pic de crema maro de ghetute. 🙂
Cred ca a fost scrisa din disperare si din groaza.
Un prieten a fost dragut si mi-a trimis aceasta scrisoare. De cind am primit-o, am citit-o, recitit-o, si m-am jucat cu ea. Este precum turtitza babei si a mosului, care a prins suflet.
Odille- din experienţa mea, fetiţele îşi cam păstrează simţul de proprietate până la încărunţire.
Noi nu am avut probleme existenţiale din acest unghi de vedere: amândoi au venit deodată fie că au vrut sau nu.
Acele cupcakes nu au decis cu cine vor împărţi fetiţele totul. Părinţii ştiau de la ecografie genul copilului aşa că prăjiturile nu au făcut decât anunţul într-un mod diferit de o banală şedinţă cu părinţii.
Prăjiturile româneşti sau cele preparate de românce în Canada sunt cele mai bune. 🙂
Sosirea unui copilas cred ca este cea mai mare bucurie pe care o putem avea, dar sa primesti doi copilasi trebuie sa fie out of this world.
Cind eram copil am avut colegi, doua seturi de gemeni, dar, totusi, nu era ceva comun. In zilele noastre, pt ca se foloseste mult inseminarea artificiala, gemenii sunt un fenomen des intilnit.
In Manhattan, pt ca nu sunt malls si oamenii sunt in competitie pt spatiu pe strazi si in parcuri, pe o zi cu soare intilnesti foarte multe carucioare duble. Eu sunt fascinata de aceste papusi dragalase care sunt si ele in competitie unul cu celalalt, pt atentie. 🙂
Am avut o colega de serviciu care avea o fetita. Ea si sotul au decis ca mai vor un copilas, dar au trebuit sa apeleze la inseminare artificiala. Ei bine, au avut 4 copii deodata. Nu as sfatui pe nimeni pt ca si ea si copiii au avut multe probleme de sanatate, dar ingrijirea lor era ca o mica uzina. Serviciile sociale canadiene s-au implicat si s-a apelat si la voluntari. Am fost surprinsa placut citi oameni ii ajutau.
Nu pot sa povestesc cit efort au depus parintii pt ca fetita sa nu se simta scoasa din fotografie.
Odille- circulă o glumă despre gemeni. Cineva îl întreabă pe un bărbat căsătorit cu una dintre gemene: “cum faci să le desosebeşti?”. Răspunsul bărbatului este năucitor: “dar de ce să le deosebesc?”.
În trecut, cărucioarele duble earu folosite unul pentru copil şi unul pentru butelie 🙂
Buna Dimineata! Buna Dimineata!
Indiferent cit de multi ani voi trai pe acest continent, americanii ma vor lua prin suprindere. Aici psihologia se serveste cu polonicul, in fiecare zi. 🙂 Vrei sau nu vrei primesti lectie de psihologie. Suntem toba de carte. 🙂
Sa-I anunti pe copii cu ce copilas vor imparti fiecare zi pt restul vietii taind un cupcake in doua mi se pare de o superficialitate fara margini.
O lamurire. Un cupcake este desert considerat de lux. In New York, un cupcake poate costa de la $ 5 in sus si este numai un pandispan fad pe care se adauga o crema de ghetutze cu niste bombonele colorate.Truda de o zi la un tort delicios ar fi considerata o absurditate, cind poti cumpara un tort cu crema de ghips in orice culori doresti, la orice ora si de oriunde. 🙂
ODLM,
Cei care acum detin puterea in Romania, ar dori, daca s-ar putea, ca pt noi cei de peste granita, sa nu existe 2 noiembrie in acest an. Ii vom dezamagi! 🙂
Cred ca daca noi, in Canada, ne putem pemite sa mai facem greseli la vot, Romania, acum, este intr-o mare cumpana si pt acest motiv trebuie votat pt prezent dar si pt viitor, pt tara si nu pt un interes personal.
In 1990 a mai fost asa o cumpana si s-a votat cu Balaurul.
ODLM,
Am citit un articol scris de Gabriel Liiceanu. Este asa de extraordinar de bine scris incit parca a prins fiinta. M-am indragostit de fiecare gind si cuvint.
Buna dimineata de luni…
cupcakes… mi se par niste prajituri oribile…n-am inteles niciodata de ce sunt atat de iubite…
Fetitele sunt dulci…
Odille- este o modalitate nostimă şi originală de a le destăinui fetiţelor ce urmează să se nască. Dacă le-ar fi strâns într-o şedinţă de familie şi le-ar fi spus sec că vor avea un frăţior, poate că amândouă ar fi bufnit în plâns. Ar fi sunat a directivă de partid şi de stat, iar oamenii fug de tiranie de mici 🙂
Probabil că acel ( sau oricare) cupcake are un gust de polistiren expandat, ca dovadă că nici n-au gustat din el. Are rol doar de comis-voiajor al veştii.
Oricum, eu am vrut să scot în evidenţă dulceaţa fetiţelor care se vor transforma în dulceaţa cuiva când vor fi mari.
CristinaC- cred că în România cupcakes sunt interzise. N-am gustat în viaţa mea una pentru că nu-mi plac: pandişpanul, bombonelele de colivă, crema de mâini.
Ninsoarea a trecut, a venit soarele, parcă mă aştept să înflorească salcâmii nebunii. Se stă la coadă la trecut pe anvelope de iarnă şi câte 5-6 ore. Suntem căliţi pe la coadă. 🙂
Odille- abia acum ai citit scrisoarea deschisă a lui Liiceanu? Este scrisă cu mare obidă în suflet şi-l tăvăleşte pe Ponta de nu se vede.
ODLM,
Din experienta mea, copiii vin cu un simt puternic de proprietate. Fetitele spun de obicei: Daddy is mine!
Totul le apartine pina cind adultii le strica toata bucuria spunindu-le ca trebuie sa imparta si cu altii, dragostea, jucariile, totul. 🙂
Sosirea unui fratior/surioara este de obicei un soc si nu unul tocmai placut.
Am cunoscut copii care au trebuit sa aiba sesiuni de psihoterapie pt ca facuserea depresii dupa ce le dadusera in cap cu chitara fratiorilor mai mici, dupa ce le dadusera vint de pe fotoliu sau de pe masa din gradina si dupa ce nu reusisera sa-i sufoce cu o pernuta si fratiorii tot nu disparusera . 🙂
Mi se pare dur ca un cupcake sa decida cu cine vor imparti intreaga viata cele doua fetite. 🙂
Cristina, am vazut cupcakes servite musafirilor americani, de Craciun, ca desert si musafirii erau in extaz. Nu exagerez niciun pic. Well, se pare ca erau cupcakes de la un anumit magazin care facea cele mai grozave cupcakes.
Mie mi s-au parut asa cum imi imaginam ca erau cele de ghips din vitrine, dar tot am papat-o, mai ales ca avea un pic de crema maro de ghetute. 🙂
ODLM,
“Este scrisă cu mare obidă în suflet …”
Cred ca a fost scrisa din disperare si din groaza.
Un prieten a fost dragut si mi-a trimis aceasta scrisoare. De cind am primit-o, am citit-o, recitit-o, si m-am jucat cu ea. Este precum turtitza babei si a mosului, care a prins suflet.
Acum o iubesc.
Odille- din experienţa mea, fetiţele îşi cam păstrează simţul de proprietate până la încărunţire.
Noi nu am avut probleme existenţiale din acest unghi de vedere: amândoi au venit deodată fie că au vrut sau nu.
Acele cupcakes nu au decis cu cine vor împărţi fetiţele totul. Părinţii ştiau de la ecografie genul copilului aşa că prăjiturile nu au făcut decât anunţul într-un mod diferit de o banală şedinţă cu părinţii.
Prăjiturile româneşti sau cele preparate de românce în Canada sunt cele mai bune. 🙂
ODLM,
Sosirea unui copilas cred ca este cea mai mare bucurie pe care o putem avea, dar sa primesti doi copilasi trebuie sa fie out of this world.
Cind eram copil am avut colegi, doua seturi de gemeni, dar, totusi, nu era ceva comun. In zilele noastre, pt ca se foloseste mult inseminarea artificiala, gemenii sunt un fenomen des intilnit.
In Manhattan, pt ca nu sunt malls si oamenii sunt in competitie pt spatiu pe strazi si in parcuri, pe o zi cu soare intilnesti foarte multe carucioare duble. Eu sunt fascinata de aceste papusi dragalase care sunt si ele in competitie unul cu celalalt, pt atentie. 🙂
Am avut o colega de serviciu care avea o fetita. Ea si sotul au decis ca mai vor un copilas, dar au trebuit sa apeleze la inseminare artificiala. Ei bine, au avut 4 copii deodata. Nu as sfatui pe nimeni pt ca si ea si copiii au avut multe probleme de sanatate, dar ingrijirea lor era ca o mica uzina. Serviciile sociale canadiene s-au implicat si s-a apelat si la voluntari. Am fost surprinsa placut citi oameni ii ajutau.
Nu pot sa povestesc cit efort au depus parintii pt ca fetita sa nu se simta scoasa din fotografie.
Odille- circulă o glumă despre gemeni. Cineva îl întreabă pe un bărbat căsătorit cu una dintre gemene: “cum faci să le desosebeşti?”. Răspunsul bărbatului este năucitor: “dar de ce să le deosebesc?”.
În trecut, cărucioarele duble earu folosite unul pentru copil şi unul pentru butelie 🙂